ZIUA FRANŢEI "Franţa, un partener privilegiat al României"

Reporter: Pe ce loc se află Franţa în topul investitorilor din ţara noastră?

Adriana Record: Al treilea mare investitor străin al ţării şi al patrulea mare partener comercial, Franţa reprezintă un partener privilegiat al României. Comerţul bilateral s-a ridicat la 8,6 miliarde de euro în 2021, în creştere cu 15,4% faţă de anul anterior, şi este stimulat de o prezenţa franceză numeroasă, de cica 4.200 de companii cu capital majoritar francez, însumând peste 8,7 miliarde de euro şi 125.000 de angajaţi.

Prezenţa franceză se remarcă în special în industrie, distribuţie, servicii financiare, TIC (tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor) şi sectorul construcţiilor. Grupurile mari sunt prezente în mare parte, iar în urma lor, sute de IMM-uri şi întreprinderi cu capitalizare medie, antreprenori şi profesionişti şi, mai recent, start-up-uri, care au găsit în România, pe de o parte, un motor de creştere pe o piaţă europeană nesaturată, cu o putere de cumpărare în urcare şi, pe de altă parte, un releu de competitivitate bazat pe competenţe la nivel înalt, într-un context economic sti­mulativ.

• "Primul factor de atractivitate pe care îl oferă Romania este apartenenţa sa la UE"

Reporter: Care sunt avantajele pe care le oferă România investitorilor francezi?

Adriana Record: Primul factor de atractivitate pe care îl oferă România este apartenenţa sa la UE, o sursă de stabilitate, reducând astfel foarte mult riscurile investiţiilor. România are o economie convergentă în interiorul UE, susţinută în primul rând de finanţarea europeană: în prezent, sunt disponibile 80 de miliarde de euro pentru a accelera această convergenţă, în special în domeniul infrastructurii de transport, de sănătate şi de educaţie, în tranziţia verde, în transformarea digitală şi în debirocratizarea interacţiunii companiilor cu administraţia publică.

Al doilea factor de atractivitate este maturitatea anumitor sectoare care oferă competenţe şi profunzimea lanţului de aprovizionare de care companiile au nevoie pentru a reuşi: industria, IT-ul, logistica sunt doar câteva sectoare în care marii actori au atras în urma lor numeroase companii mici şi mijlocii pe întreg lanţul de valoare.

Al treilea factor de atractivitate este diversitatea energetică a României care oferă din punct de vedere economic continuitate operaţională. Legea offshore, exploatarea gazelor în Marea Neagră sunt paşi importanţi în consolidarea independenţei energetice a României, însă, sunt mari eforturi de făcut pentru decarbonizare, în special în industrie.

Şi bineînţeles, în ciuda unui deficit major pe piaţa muncii şi a unei inflaţii în creştere, România rămâne atractivă în ceea ce priveşte competenţele atât în domeniul tehnic, cât şi în cel al limbilor străine.

• "Cele mai dinamice şi atractive sectoare sunt industria, serviciile şi domeniul agroalimentar"

Reporter: Care este segmentul care poate atrage, pe viitor, cele mai multe investiţii din Franţa? Unde vedeţi cele mai multe oportunităţi?

Adriana Record: Un studiu recent arată că cele mai dinamice şi atractive sectoare sunt industria, serviciile şi domeniul agroalimentar.

Industria, dezvoltată în special în jurul celor doi mari investitori în industria auto, dintre care doar Renault Dacia reprezintă 3% din PIB, reuneşte peste 600 de producători de echipamente şi 200.000 de angajaţi, plasând România pe locul al patrulea în Europa în ceea ce priveşte ecosistemul industrial. Ceea ce găsesc în prezent companiile industriale în România nu mai este neapărat o logică low-cost. Locaţiile actuale se bazează în primul rând pe proiecţia strategică a companiilor în raport cu clienţii şi furnizorii majori, accesul la competenţe şi resurse, profunzimea industrială permiţându-le lanţuri de aprovizionare mai fiabile bazate pe furnizori locali, continuitate operaţională într-un context energetic stabil.

În servicii, remarcăm performanţa sectorului IT, care contribuie în prezent cu aproximativ 7% din PIB, precum şi serviciile partajate, bazate în special pe abilităţile tehnice şi lingvistice ale românilor. Din ce în ce mai multe companii româneşti oferă în prezent soluţii avansate pe o piaţă B2B, în domeniul securităţii cibernetice, dezvoltării IT sau suportului.

Se remarcă, de asemenea, importanţa sectorului logistic, în contextul ultimilor ani, când România a devenit o platformă operaţională majoră.

În cele din urmă, sectorul agroalimentar, în contextul unui lanţ european restrâns, ia avânt, cu noi facilităţi pentru investitori.

Tranziţia verde generează multe oportunităţi, atât în ceea ce priveşte energiile regenerabile prin noi capacităţi în domeniul energiei eoliene şi fotovoltaice, dar şi prin soluţii de eficienţă energetică pentru producători.

• "Stabilitatea macroeconomică, inclusiv predictibilitatea fiscală - necesare pentru a le permite companiilor să anticipeze şi să îşi adapteze modelele economice"

Reporter: Care sunt problemele de care se lovesc companiile în România?

Adriana Record: Mediul de afaceri are câteva priorităţi de lucru cu autorităţile publice pentru a păstra competitivitatea României şi pentru a atrage investiţii noi: în primul rând stabilitatea macroeconomică, inclusiv predictibilitatea fiscală, pentru a le permite companiilor să anticipeze şi să îşi adapteze modelele economice.

Apoi este nevoie de accelerarea absorbţiei finanţărilor europene, pentru a susţine ritmul de creştere economic - lansarea de diferite programe în timp util pentru a permite realizarea proiectelor.

În al treilea rând, simplificarea relaţiei dintre administraţia publică şi stat este importantă pentru companii, atât în sensul transparenţei procedurilor administrative, cât şi al eficientizării diferitelor operaţiuni prin digitalizare, creşterea nivelului de competenţe specifice, descentralizare etc.

Tranziţia verde este o miză semnificativă pentru România, în care companiile au nevoie de o viziune şi de o legislaţie clară pentru a putea investi.

• "Deficitul de competenţe rămâne major"

Reporter: Cum este oferta pieţei de muncă din România şi care sunt specializările de care companiile franceze au cea mai mare nevoie în ţara noastră?

Adriana Record: Astăzi, deficitul de competenţe rămâne major, cu un fenomen de emigrare care rămane foarte prezent, o dinamică demografică scăzută şi un dezechilbru al bazinelor de forţă de muncă la nivel teritorial. Pentru a reechilibra acest deficit, pe termen mediu şi lung, este nevoie de investiţii în educaţie şi sănătate: reforma sistemului de sănătate care să permită un acces mai uşor la actul medical, să pună accentul pe prevenţie şi să ofere o infrastructură modernă, precum şi un sistem educaţional bazat pe o infrastructură adaptată, cu un parcurs academic în care orientarea profesională pentru tineri să joace un rol central încă din clasele mici pentru a le oferi cele mai bune informaţii despre oportunităţile de muncă pe care le au în România şi a le permite să aleagă în mod informat.

În ceea ce priveşte specializările căutate de angajatori, aproape toate sectoarele economice sunt în curs de digitalizare, de aceea e de înţeles de ce investitorii, care deschid tot mai multe puncte de lucru în ţară se orientează spre IT şi telecom, inginerie, medicină şi genetică, robotică, practic orice industrie care ne creşte gradul de confort şi ne simplifică viaţa.

În afară de specializările ce ţin de tehnologii (sau de celebrele domenii bine plătite şi sigure precum medicina şi dreptul), ofertante sunt şi limbile străine (mai ales cele exotice), studiile economice şi financiar-bancare, resursele umane, chiar şi agronomia.

Reporter: Cum vedeţi dialogul CCIFER cu autorităţile noastre?

Adriana Record: CCIFER face parte dintr-un dialog public activ, alături de celalalte organizaţii de business - rolul nostru este de a oferi inputul necesar pentru ca autorităţile publice să cunoască impactul politicilor publice asupra mediului de afaceri. Suntem implicaţi în consultări şi contribuim cu experienţa companiilor noastre ori de câte ori este nevoie.

De asemenea, avem o deschidere foarte mare în a cunoaşte autorităţile locale, atât pentru a înţelege proiectele pe care le au în vedere în regiuni, cât şi pentru a promova diferitele oportunităţi în rândul companiilor.

• "Deşi ne-am confruntat cu crize succesive, economia ţării a dat dovada de rezilienţă şi continuă să ofere noi oportunităţi de investiţii"

Reporter: Cum a afectat mediul de afaceri succesiunea de crize din ultimii ani?

Adriana Record: În România, deşi ne-am confruntat cu crize succesive, precum pandemia, contextul geopolitic, explozia preţurilor şi deficitul de materii prime, economia ţării a dat dovadă de rezilienţă şi continuă să ofere noi oportunităţi de investiţii.

Impactul economic al crizei sanitare variază de la un sector industrial la altul şi de la o întreprindere la alta. Acesta depinde de o serie de factori, printre care posibilitatea de adaptare la întreruperile din lanţul de aprovizionare, existenţa stocurilor sau dependenţa de procesele de producţie "exact la timp".

În martie 2022, am realizat un sondaj în rândul companiilor membre cu privire la impactul crizei geopolitice din Ucraina. Nivelul de îngrijorare al acestora cu privire la războiul din Ucraina a fost relativ moderat, arătând totuşi semne de îngrijorare în ceea ce priveşte atacurile cibernetice, inflaţia şi moralul angajaţilor.

În prezent, mediul economic se confruntă cu efectele unei tendinţe inflaţioniste accelerate: inflaţia a ajuns la 15% în iunie, şomajul se situează la 5,7%, punând presiuni pe piaţa muncii, iar preţurile energiei şi materiilor prime continuă să crească. Companiile îşi pun întrebări în ceea ce priveşte proiecţiile economice ale anului viitor...

Toate aceste tendinţe, mai mult sau mai puţin accentuate, au crescut nivelul de agilitate al companiilor, capacitatea lor de a se adapta şi de a identifica oportunităţile locale sau internaţionale.

Reporter: Care sunt cele mai importante realizări ale CCIFER în România?

Adriana Record: Cea mai mare realizare a CCIFER este comunitatea noastră - 550 de companii franco-române, din toate sectoarele, de toate dimensiunile şi din numeroase regiuni ale României. Această comunitate este generatoare de valoare adăugată pentru companiile membre, iar CCIFER are un rol de facilitator, de platformă în jurul unor axe strategice - crearea de oportunităţi, dezvoltarea dialogului public, atragerea de noi investiţii, dezvoltarea antreprenoriatului şi educaţiei.

Anul acesta, în cadrul Maratonului de Business, am vizitat zece oraşe din România şi am organizat peste 50 de evenimente, pentru a cunoaşte comunităţile locale şi a identifica noi oportunităţi pentru membrii noştri.

În luna mai, am demarat campania Franco-jobs, având ca scop facilitarea contactului dintre angajatori de top şi tineri, respectiv pentru a facilita orientarea profesională: ne-am întâlnit cu peste 1.000 de studenţi cu care am vorbit despre stagiile de practică, despre meseriile viitorului, despre antreprenoriat.

Avem, de asemenea, numeroase proiecte prin care promovăm dezvoltarea durabilă în companii, pentru a stimula schimbul de bune practici, a întări dimensiunea de responsabilitate socială şi a valoriza cele mai bune inţiative. Lansăm, în perioada următoare, ediţia 2022 a Premiilor CCISER sub semnul dezvoltării durabile, o oportunitate pentru companii să contribuie la acest efort de conştietizare.

• "Investiţia în educaţia antreprenorială este una dintre cele mai bune tactici pentru dezvoltarea atreprenoriatului"

Reporter: Pe partea de afaceri, este ceva ce ar trebui să înveţe antreprenorul român de la antreprenorul francez?

Adriana Record: Investiţia în educaţia antreprenorială este una dintre cele mai bune tactici pentru dezvoltarea atreprenoriatului. Consolidarea educaţiei antreprenoriale în şcoli şi universităţi va avea un impact pozitiv asupra caracterului dinamic al antreprenoriatului în cadrul economiilor noastre. Într-adevăr, pe lângă contribuţia adusă la crearea întreprinderilor sociale şi la înfiinţarea de noi întreprinderi, educaţia antreprenorială îi va ajuta pe tineri să îşi dezvolte capacitatea de inserţie profesională şi să manifeste un spirit "intraprenorial" mai accentuat în activitatea lor din cadrul organizaţiilor existente, la nivelul sectoarelor social, public şi privat.

Reporter: Vă mulţumesc!