ZIUA UNIVERSALA A IEI EA despre IE

A consemnat Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Cultură / 23 iunie 2023

Foto credit: Mihai Popa

Foto credit: Mihai Popa


(Interviu cu Mihaela Savu, membră a Comunitaţii "Domniţe Cu Altiţe")

În ocazia zilei de 24 iunie - Ziua Universală a Iei şi sărbătoarea Sânzienelor - am stat de vorbă cu păstrători de obiecte vechi şi păzitori de comori informaţionale. Unul dintre aceştia este Mihaela Savu, o prezenţă discretă, rafinată şi diafană, căreia i se lumineză faţa şi îi scânteiază ochii atunci când vorbeşte despre datinile, obiceiurile şi costumele tradiţionale din zona din care provine. Pe Mihaela o cunoaştem de mult timp, ni s-a destăinut după câştigarea primei ediţii a concursului "Cel mai frumos costum tradiţional românesc" organizat de Asociaţia Umanitară Tadeu. De altfel, Mihaela este un comunicator fin, analitic, cu o gândire pătrunzătoare şi un ochi de antropolog, mereu atentă şi dispusă să înţeleagă ce stă dincolo de tangibil.

Reporter: De ce consideri important să sărbătorim camaşa feminină tradiţională românească?

Mihaela Savu: Consider că a sărbători elemente identitare ale culturii româneşti este foarte important pentru că ne ajută să ştim cine suntem cu adevărat, ce am putut să realizăm şi ne mai ajută să stabilim bornele în raport cu viitorul. Felicit comunitatea "La Blouse Roumaine" pentru perseverenţa, implicarea şi demersurile nenumărate pe care le-a făcut pentru ca astăzi să vorbim despre o zi universală, adică oriunde în lume să se ştie că femeile din România au ştiut să lase semne durabile chiar şi atunci când, poate, nu ştiau să scrie sau iluminatul casei era asigurat de către un opaiţ.

Reporter: Cât de des porţi ie?

Mihaela Savu: La parade, sărbători şi, rar, în câte o duminică la liturghie. Iile pe care le am eu sunt vechi, moştenite, cu ceva valoare patrimonială şi cumva încerc să le conserv şi să le tratez cu respectul cuvenit, pentru că, deşi sunt ale mele, cred că nu îmi aparţin doar mie. În sufletul meu ştiu sigur că vor avea mereu un locşor, pentru că cele mai dragi sunt de la cele două bunci care au ales să îşi lase iile pe lumea aceasta pentru nepoate si nu au vrut să le fie puse sub câpătâi la înhumare, aşa cum se făcea odinioară.

EA despre IE

Reporter: Din ce regiune sunt iile tale? Ai un model favorit sau vreun simbol?

Mihaela Savu: DeLaMineDePeVlaşca, adică dintr-un sat întemeiat de un boier oltean, aflat la răscruce de judeţe şi unde costumul popular, fără a-şi pierde autenticitatea, are elemente care atestă schimburile comerciale, culturale şi comportamentale dintre anumite regiuni. În acelaşi sat gaseşti ii de mătase fină, fote de Muscel (pentru că cei care vindeau fructe şi obiecte făcute în gospodăriile lor venau să facă schimburi comerciale şi să achiziţioneze cereale), boscele de lână, ii mai groase cusute pe pânză de casă. Costumul popular atestă atât creativitatea localnicilor, reprezentările şi credinţele lor, dar reflectă şi starea economică şi condiţiile meteorologice ale zonei de provenienţă. #LaMinePeVlaşca iernile erau mai friguroase, iar femeile, pe lângă faptul că se ocupau de gospodărie, mai mergeau şi la munca câmpului, aşă că mâinile lor nu mai erau atât de fine să lucreze mereu mătasea... şi uite aşa s-au meştesugit multe ii inflorate, în culori vii şi vesele cusute pe pânză de casă.

Da, am un model de IE la care tin mult, e o IE de ceremonie şi o am de la bunica paternă, starea economică a bunicii i-a permis ca mâinile care au meştesugit IA să poată lucra mătasea. Un simbol favorit, DA...spirala! Pentru că semnifică continuarea vieţii în orice împrejurare.

Reporter: Cum ţi se pare faptul că tot mai multe persoane îşi cos propria IE acum, în secolul al 21-lea?

Mihaela Savu: Mi se pare fenomenal de interesant procesul în sine. Pe lângă faptul că s-au scos la lumină planşe, simboluri, ii vechi de prin lăzi uitate prin sătuce, oamenii s-au asociat să creeze împreună, merg regulat la întâlniri pe subiect, au iesit la lumină cuvinte care păreau să nu mai existe nici în dicţionar: şezătoare, izvoade, şabac, igliţă. Unii au învăţat să coasă, să folosească foarfeca cu folos, să îşi limpezescă gândurile făcând ceva cu mâinile.

Într-o singură propoziţie: s-au format comunităţi. Comunităţile celor care vor să aducă trecutul în viitor şi care se îndreaptă spre universalitate păstrându-şi individualitatea.

Reporter: Atunci când vorbeşti de satul în care te-ai născut foloseşti des cuvintele "datini, obiceiuri, tradiţii, ritualuri". Ne poţi spune care sunt diferenţele între ele în acceptiunea ta?

EA despre IE

Mihaela Savu: Mai mult sau mai puţin sunt cuvinte care descriu aceeaşi zonă de preocupări, dar sunt nuanţe fine, legate de originile, cuvintele şi repetabilitatea acţiunilor.

Dacă cuvîntul obicei are sens mai degrabă de cutumă şi presupune repetabilitate dată de ceva ce trebuie, cuvântul datină (vine de la cuvantul slav dedina, care însemnă moştenire) şi este ceva ce vrei să faci, dar nu este obligatoriu, deşi este consacrat prin traditie. Exemple de datini şi obiceiuri sunt multe: avem obiceiul de a pune jugastru la poartă în ziua de Mânicătoare (sora cea rea a Sfîntului Gheorghe) pentru a ne proteja de rele, dar şi datina de a merge să urăm de bine în ziua de Sfîntul Vasile.

Ritualul este ceva bine stabilit, se repetă după un tipic şi are paşi clari pe care trebuie să îi urmezi, ceva în care mai bine nu te bagi dacă nu poti să duci la bun sfârşit cum trebuie.

Reporter: Cum ai ajuns să ai astfel de pasiuni?

Mihaela Savu: Am fost expusă la trăiri dintotdeauna si am avut mereu plăcerea de a vorbi cu oamenii. Oameni care atunci când au văzut sclipiri de curiozitate în ochii unui copil au vorbit, au explicat etc.. şi îmi place să observ multe, pe mulţi şi mereu...

Reporter: Eşti o persoană conservatoare, tradiţionalistă?

Mihaela Savu: Nu, nicidecum! Sunt un om care preţuieşte trecutul, iubeşte fundaţiile puternice, căruia îi place să ştie clar de unde vine şi cine este, dar care se îndreaptă spre viitor...din acest motiv simbolul meu favorit este spirala vieţii. Tradiţionalismul bigot este periculos, societatea evoluează şi este în dinamică, rolul tradiţiilor este creeze şi să întreţină comunităţi, nu se le ţină în stadii de involuţie.

Reporter: Cum te percep oamenii atunci când porţi ie şi când vorbeşti despre astfel de preocupări?

Mihaela Savu: Unii se gândesc că sunt conservatoare, alţii ca-s norocoasă, unii ca-s o persoană complexă, alţii ca-s o fată de la ţară. ..eu ştiu sigur că totul Mihaela este compus din toate acestea la un loc şi că are multe altele de spus sau de nespus. A purta IE nu înseamnă musai că mai ai busuioc în sân, strângi fânul sau mergi la hora din sat, ci că poti purta şi cel mai sofisticat parfum şi că poţi merge la un eveniment monden. Pentru că DA, hora din sat există rescrisă oriunde oamenii se întâlnesc să socializeze.

Reporter: Ştim că ai diverse obiecte vestimentare vechi şi unelte din gospodăria tărănească. Ne poti spune câteva dintre ele?

Mihaela Savu:, vârtelniţă, dărac, cimber, procov, macat, grapă, dirmea, dublu, ţoi, maramă, pristolnic... fără toate acestea nu poate să existe nici IA autentică, pentru că, fără contextul potrivit ajunge să fie o simplă cămaşă.

Reporter: Mulţumesc!

Fotografii din arhiva personală #NepoataChiosnacilor

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
domeniileostrov.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9755
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7397
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3041
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0232
Gram de aur (XAU)Gram de aur403.6495

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb