ZIUA UNIVERSALA A IEI "Provocările apar când IA noastră întâlneşte IA (inteligenţa artificială)"

Reporter: În ultimii ani, se vorbeşte tot mai mult despre tehnologie şi se fac demersuri în toate domeniile pentru digitalizare. Cum îmbinăm tehnologia tot mai avansată cu produsele tradiţionale, care ne definesc ca popor?

Andreea Tănăsescu: Tehnologia pare să fie o ameninţare în ultima vreme, din cauza vitezei extraordinare în care avansează. Totuşi, dacă o utilizăm cu bună credinţă şi responsabil, ea este un ajutor de nădejde atât în prezervarea tradiţiei, cât şi în continuarea ei. De la comunicarea şi colaborarea oamenilor în social media pentru recuperarea modelelor şi tehnicilor de realizare a iei şi până la marketplace-urile în care artizanii şi colecţionarii îşi vând produsele, înţelegem că tehnologia reprezintă o salvare, şi nu o ameninţare. Provocările apar atunci când IA noastră întâlneşte IA (inteligenţa artificială) - sper să nu fie un duel, ci o prietenie.

Reporter: Care este locul bluzei româneşti în tot acest tablou şi cum rezistă ea în piaţă?

Andreea Tănăsescu: Cred că are o prezenţă notabilă la nivel de conţinut generat de oameni, practic IA a revenit în actualitate datorită unui efort colosal depus în promovarea ei de jos în sus, începând cu 2012 când am început mişcarea La blouse roumaine. Totuşi, lipsa investiţiilor şi a unei strategii de ţară în privinţa iei şi a produselor tradiţionale în general, ne aduce în poziţia stranie de a crea o piaţă a surogatelor, adică a bluzelor de import, care, paradoxal, contribuie la păstrarea interesului pe piaţă. Mai există o categorie, mai bine zis o nişă foarte mică, aceea a produselor de lux, unde IA pare să aibă o uşă deschisă, însă aici e foarte greu de intrat fără să ne facem temele bine.

Reporter: Ce ar trebui să facem pentru ca portul popular românesc să fie apreciat din ce în ce mai mult de tânăra generaţie, tot mai prinsă în mrejele tehnologiei?

Andreea Tănăsescu: Simplu, să comunicăm pe limba lor şi să îi iniţiem în tainele portului tradiţional. Sunt tineri extrem de pasionaţi în cercetarea şi prezervarea portului care trebuie susţinuţi nu doar de familii şi apropiaţi, ci şi de stat şi de mediul privat, aşa cum se făcea înainte de 1944. Apoi există acest univers fabulos de creaţie facilitat de noile tehnologii, mediul în care a fost educată o generaţie care nu cunoaşte lumea fără internet. Odată ce îi ghidăm corect, ei vor veni cu răspunsuri pe măsură. De exemplu, noi lansăm chiar în aceste zile patru personaje 3D în portul tradiţional, realizate de tinerii artişti digitali de la AMC Studio ghidaţi de echipa La blouse roumaine şi colaboratori din comunităţile de origine ale portului. Rezultatul este extraordinar şi demonstrează că există un potenţial uriaş în aceşti tineri care ar putea face ca tradiţia să fie relevantă în viaţa lor, aici şi acum. Dar pentru asta, repet, avem nevoie de susţinere.

Reporter: Cum reuşim să ne promovăm, atât în ţară, dar şi peste hotare, cămaşa noastră tradiţională?

Andreea Tănăsescu: Prin calitatea cămăşii tradiţionale care nu trebuie să fie doar un exponat de muzeu, ci un produs viu, pe care atât românii, cât şi străinii să şi-l dorească.

Nu există altă cale, trebuie să trecem la următorul nivel şi să înţelegem că promovarea trecutului fără crearea viitorului lasă loc produselor de o calitate îndoielnică, ce nu ne reprezintă.

Apoi, poziţionarea în piaţa culturală şi comercială în egală măsură este foarte importantă, este timpul să construim cu adevărat acel brand cultural de ţară pe care La blouse roumaine l-a propus acum zece ani.

Reporter: Ce proiecte are La Blouse Roumaine, în acest sens?

Andreea Tănăsescu: În premieră vă dezvăluim faptul că am început demersurile pentru crearea Centrului de Design Cultural, un spaţiu dedicat cercetării, educaţiei şi creaţiei la intersecţia dintre designul contemporan şi arta tradiţională. De aici sperăm să aducem pe piaţă branduri şi produse relevante pentru secolul 21, prin intermediul cărora să prezervăm, să îmbogăţim şi să transmitem mai departe arta tradiţională şi identitatea noastră culturală. Evident, avem nevoie de susţinere financiară în acest demers curajos, aşadar dragi oameni de afaceri, vă aşteptăm alături de noi pentru a construi împreună pentru generaţiile de azi, dar mai ales pentru generaţiile de mâine.

Reporter: La ce târguri urmează să participaţi şi ce mesaj duceţi în afara ţării?

Andreea Tănăsescu: Momentan suntem concentraţi pe finalizarea proiectului european Giving Back Credit to the Heritage Communities, co-finanţat de Comisia Europeană, iar mesajul cel mai important pe care La blouse roumaine alături de parteneri îl duce în Europa şi în afara ei este acela de recunoaştere şi protejare a moştenirii culturale, a meştugurilor tradiţionale şi a comunităţilor patrimoniale de către toate statele şi industriile creative ale lumii.

Rezultatele acestui proiect pe care le vom prezenţa în toamnă la Bucureşti sperăm să fie concretizate într-un ghid, atât pentru branduri, cât şi pentru artizani, în crearea de produse etice, sustenabile, din care toate părţile să câştige, iar patrimoniul să fie prezervat.

Reporter: Cum caracterizaţi IA românească?

Andreea Tănăsescu: IA este o taină, un veşmânt care ne leagă de mamă, de feminin, într-un şir nesfârşit de generaţii. Spiritual este un veşmânt de lumină, creativ este o lecţie de design, comercial este produsul care nu iese nicioadată din modă şi în care avem numai de câştigat dacă investim corect, cu respect pentru artizani şi comunităţi.

Reporter: Ce apreciază cel mai mult românii, dar şi străinii la bluza românească?

Andreea Tănăsescu: Versatilitatea, designul impecabil, elementele decorative care sunt adevărate coduri de comunicare ancestrală, măiestria de neegalat a broderiilor şi ţesăturilor tradiţonale. Pentru români, IA este legătura cu familia, cu comunitatea, cu ţara, pentru străini este unul dintre cele mai iubite obiecte vestimentare şi un generator de conversaţie culturală prin care România este promovată întordeauna la înălţime.

Reporter: Unde se află ţara noastră pe harta porturilor tradiţionale?

Andreea Tănăsescu: Într-un loc notabil, plin de pinuri diverse şi colorate datorate faptului că am reuşit să păstrăm, şi mai nou să recuperăm, o diversitate uluitoare de porturi tradiţioanale care ne dau o identitate unică, inimitabilă. Mai multe veţi descoperi în proiectul Acasă, la Origini iniţiat de La blouse roumaine în 2020, care îşi propune, printre altele, să creeze o hartă a portului tradiţional aşa cum este el purtat în zilele noastre de românii din ţară şi din afara graniţelor.

Reporter: Mulţumesc!