ZODIA PIERZANIEI / ANALIZĂ KOMMERSANT Măsurile Kremlinului, insuficiente pentru contracararea efectelor produse de sancţiunile Occidentului

• Sistemul bancar, domeniul telecomunicaţiilor şi domeniul energetic - afectate de ieşirea din piaţa rusă a marilor companii din domeniul IT • Medicamentele originale străine - imposibil de înlocuit de companiile farmaceutice din Federaţia Rusă

Măsurile luate de guvernul de la Kremlin pentru combaterea sancţiunilor economice impuse Federaţiei Ruse de către SUA şi Uniunea Europeană nu vor putea înlătura toate efectele negative pe care le va înregistra economia rusă, susţin autorii unui studiu realizat de cotidianul Kommersant. Concluzia respectivă a reieşit după ce jurnaliştii publicaţiei ruse au studiat cele două şcoli de gândire economică în acest moment în Federaţia Rusă. Una dintre ele afirmă că sancţiunile impuse de statele care reprezintă mai mult de 50% din PIB-ul global vor avea efecte negative majore asupra economiei Federaţiei Ruse, în timp ce al doilea tip de gândire economică - bazat pe doctrina autarhiei - susţine că în urma sancţiunilor Rusia îşi va asigura independenţa faţă de importuri, prin producerea în economia naţională a tot ce are nevoie.

În ceea ce priveşte economia şi finanţele Federaţiei Ruse, Dmitry Butrin, editor-şef adjunct al publicaţiei Kommersant, afirmă că înlocuirea importurilor cu produse fabricate în economia naţională, deşi este un proces prin care au trecut multe economii, în cazul Rusiei acest proces va avea unele particularităţi.

"Nimeni nu a fost încă nevoit să facă asta într-o lume atât de globalizată, mai mult sau mai puţin în toate sectoarele economiei, într-un blocaj comercial destul de strâns şi într-un timp scurt. Modelul economic care va rezulta va arăta exotic pentru lumea exterioară. Cu toate acestea, chiar înainte de acest moment, procesul poate fi foarte complicat de o problemă care decurge din caracteristicile nivelului actual de globalizare: tot ceea ce se putea spune până acum despre economia rusă s-a dovedit la mijlocul lunii aprilie 2022 a fi mult mai complicat decât ne-am putut aştepta. După începerea operaţiunii militare a Federaţiei Ruse în Ucraina şi după cel mai sever răspuns la sancţiuni din partea majorităţii ţărilor OCDE (din 38 de ţări reprezentând aproape trei cincimi din economia mondială, doar Turcia, Israelul şi statele latino-americane nu au impus sancţiuni directe împotriva Federaţiei Ruse), reacţia imediată a economiei a fost o puternică creştere a inflaţiei şi devalorizarea rublei. Aceste efecte «instantanee» au fost însă atenuate, pe de o parte, de Ministerul Finanţelor şi Banca Centrală (deconversia rublei, restricţii asupra operaţiunilor de către nerezidenţi, opriri ale pieţei, relaxarea sistemului bancar), dar pe de altă parte, am asistat la embargouri financiare şi comerciale incluse în pachetul de sancţiuni. Prin urmare, deşi unii analişti consideră că datele Rosstat şi ale Băncii Centrale reflectă amploarea a ceea ce se întâmplă, a spune că «Rusia nu a căzut» este la fel de imprudent ca şi a spune că «Rusia a căzut»", susţine Dmitry Butin.

• Pesimism privind dezvoltarea economică a Rusiei, în lipsa produselor din import

El afirmă despre actuala situaţie economică a Rusiei că ar fi una îngheţată, care i-ar permite să supravieţuiască până la începutul anului 2023, deoarece în acest moment pe plan intern există resurse suficiente.

"Ce se va întâmpla mai târziu nu este atât de uşor de spus. Până acum, cei mai mulţi reprezentanţi ai autorităţilor ruse pariază că sancţiunile vor fi aplicate pe termen lung, perioadă care va permite o restructurare foarte rapidă a economiei şi reorientarea acesteia către alte pieţe de export (China, India, o parte din Asia de Sud- Est, Africa).

Una dintre măsurile discutate de guvern este un sistem de sprijin de stat pentru furnizarea de echipamente critice către Federaţia Rusă din străinătate. Guvernul de la Kremlin propune să acorde companiilor împrumuturi favorabile şi subvenţii pentru a cumpăra bunuri esenţiale, pe lista «produselor prioritare» la import urmând a fi incluse probabil echipamente pentru domeniul energetic, transport şi industria IT. (...) Discuţia actuală despre înlocuirea frontală a tuturor importurilor este destul de naivă: în cazul stabilizării în zece ani economia rusă va arăta foarte ciudat, combinând diverse tehnologii din a doua jumătate a secolului al XX-lea, dezvoltări proprii şi modul în care unii dintre statele prietenoase regimului de la Kremlin pot plăti produsele Federaţiei Ruse. (...) Nimeni nu garantează că procesul de creştere economică a Federaţiei Ruse va fi încununat de succes, deoarece există multe motive pentru care acest proces poate să eşueze", afirmă editorul-şef adjunct al cotidianului Kommersant.

Butin susţine că, deşi vorbim despre o ţară cu o economie foarte puternic integrată în comerţul mondial, succesul sectorului agricol al Federaţiei Ruse în ultimii ani este un exemplu slab, dat fiind cât de mult depinde Rusia, chiar şi în acest sector, de componentele importate, de la seminţe până la ambalaje. El afirmă că exemplul dezvoltării economice a URSS folosit de autorităţile de la Kremlin nu este unul viabil, deoarece economia sovietică a beneficiat în perioada 1950-1960 şi chiar şi în 1990 de tehnologii importate din Germania, Austria, Ungaria şi fosta Cehoslovacie, spaţiu la care nu mai are acces acum în urma sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană.

"Este nevoie de timp pentru a înlocui importurile privind echipamentele şi mijloacele de producţie - de genul maşini-unelte, linii industriale, laboratoare, instrumente şi instalaţii de banc, tehnologii privind domeniul construcţiilor energetice", susţine Dmitry Butin, care afirmă că sancţiunile economice vor viza în primul rând aceste echipamente, care în cele mai multe cazuri au rol dual, civil şi militar.

"În ciuda faptului că economia rusă pare să fie capabilă să creeze reactoare nucleare (nu este clar, totuşi, câte «lucruri» de origine non-rusă sunt în ele, verificarea poate fi fatală pentru industrie), se poate poticni foarte uşor de lipsa unui produs mărunt pe care până acum l-a avut asigurat din import, cum ar fi lipsa unui plastifiant pentru materiale plastice sau părţi integrante ale laserelor industriale. În fiecare caz, va dura timp pentru a rezolva o «mică problemă» care va apărea pe un orizont de timp cuprins între două luni şi cinci ani. Este de aşteptat ca aceste "probleme mici" să fie de ordinul zecilor sau sutelor de mii. Într-o economie convenţională, aceste probleme sunt puţine - în plus, ele însele generează astfel de efecte. Dar Rusia reprezintă doar 2% din PIB-ul mondial, în timp ce ţările care susţin sancţiunile economice reprezintă peste 50% din PIB-ul global. Este posibil să dezvolţi economia fără toate aceste produse din import? Şi, în general, ce se va întâmpla dacă economia Federaţiei Ruse nu reuşeşte să se reconstruiască sub povara lucrurilor mărunte? Cei care nu şi-au putut inventa nano-motorul inovator şi, în acelaşi timp, nu au putut restaura fabrica pentru producţia de motoare convenţionale vor rămâne fără motor. (...) Restructurarea unei economii mai mult sau mai puţin dezvoltate într-un stat nou este posibilă. Dar dacă eşuează, totul revine la ceea ce este posibil fără aceste produse mici, dar atât de importante", mai spune Dmitry Butin.

• Probleme în sistemul bancar din Rusia

Cu astfel de probleme, mai ales pe partea de IT, în privinţa înlocuirii unor program software, se pot confrunta băncile din Federaţia Rusă, pe fondul retragerii din piaţă a unor principali jucători străini specializaţi.

Potrivit experţilor de la Moscova, în momentul de faţă băncile au reuşit să înlocuiască mai puţin de jumătate din soluţiile străine, iar producătorii autohtoni nu pot acoperi toate nevoile sistemului bancar al Federaţiei Ruse, deoarece soluţiile lor sunt inferioare faţă de cele occidentale.

Situaţia a devenit una critică mai ales că, începând din 31 martie, conform unui decret emis de Vladimir Putin, proprietarilor infrastructurii informaţionale critice li se interzice achiziţionarea de software străin fără acordul ministerului de resort. Decretul mai prevede că infrastructura informaţională critică trebuie să facă tranziţia la software-ul intern (SW) până la 1 ianuarie 2025.

Potrivit diverselor estimări, băncile au încă 70-80% din software şi hardware importat, ceea ce face destul de dificil implementarea decretului semnat de Vladimir Putin, mai ales că, înainte de plecarea furnizorilor străini din Rusia, băncile foloseau de obicei soluţii oferite de companiile IBM, Oracle, Microsoft, Imperva, Fortinet, Cisco. Experţii susţin că în acest moment, în sistemul bancar rus există multe dependenţe de software-ul importat, în special de aplicaţiile mobile, chiar dacă Sberbank a început să îşi dezvolte propriile produse software care ar acoperi nevoile băncii respective.

Specialiştii afirmă, însă, că trecerea sistemului bancar al Federaţiei Ruse la soluţii IT interne va fi lungă şi costisitoare. Potrivit lui Alexander Novozhilov, directorul general al IT Bastion, pentru a înlocui pe deplin infrastructura şi tot software-ul, sistemul bancar rus are nevoie de miliarde de ruble şi de o perioadă cuprinsă între cinci şi zece ani, deoarece este necesar să se facă o tranziţie graduală planificată de la un sistem la altul.

"De aceea, experţii consideră că în acest moment furnizorii autohtoni nu pot satisface pe deplin nevoile pieţei. Nikita Nagovitsyn, şeful departamentului de arhitectură de sistem la Informzashchita, observă că vânzătorii autohtoni nu pot oferi întotdeauna întreaga gamă de funcţii utile primită de la omologii străini. Konstantin Stepanov, director executiv al companiei ITHF Labs consideră că cel mai dificil lucru va fi înlocuirea sistemelor de management al relaţiilor cu clienţii (CRM) şi soluţiile analitice. Ruslan Rakhmetov, CEO al Security Vision, observă că hardware-ul poate fi înlocuit cu hardware domestic doar într-o măsură limitată, în timp ce fiabilitatea şi performanţa în medii cu încărcare mare sunt îndoielnice. El adaugă că infrastructura sistemului de operare Windows poate fi înlocuită cu Linux, dar principala problemă este compatibilitatea software-ului existent şi depanarea noilor procese care se vor schimba radical în timpul unei astfel de migrări. Ilya Odintsov, specialist în suport tehnic de vânzări la Garda Technologies, adaugă că principala problemă pentru bănci este retragerea produselor Oracle de pe piaţa rusă, deoarece nu avem produse analogice cu astfel de soluţii pe piaţă", arată Iulia Poslavskaya, în studiul efectuat de Kommersant.

Situaţia este similară şi în domeniul telecomunicaţiilor unde operatorii ruşi caută alternative pentru echipamentele importate până acum din Occident sau din Japonia ori Coreea de Sud.

Sancţiunile impuse Federaţiei Ruse şi perturbarea lanţurilor de aprovizionare nu au oferit domeniul telecomunicaţiilor din ţara respectivă nicio alternativă de înlocuire a importurilor. Jurnaliştii de la Kommersant afirmă că producătorii autohtoni de servere, sisteme de stocare a datelor şi alte echipamente necesare pentru digitalizarea Federaţiei Ruse sunt în acest moment extrem de dependenţi de componentele străine produse în Occident, iar lipsa acestora se va repercuta în funcţionarea sistemelor de stocare a datelor (DSS) şi a serverelor necesare pentru a asigurarea funcţionării resurselor digitale guvernamentale şi comerciale, mai ales că pentru produse similare din China, companiile din ţara asiatică au majorat cu 60-70% preţurile echipamentelor.

De aceea, pentru a reduce costurile, Ministerul Dezvoltării Digitale de la Kremlin a decis în luna martie taxa vamală zero pentru importul de echipamente informatice în Rusia, precum şi pentru importul componentelor destinate producţiei de electronice. Lista include sisteme de stocare, hard disk-uri (unităţi de bandă, SSD şi HDD), dispozitive de stocare a datelor nevolatile, circuite electronice integrate inclusiv microprocesoare, dispozitive semiconductoare (diode, tranzistoare, senzori, controlere). Se estimează că taxa zero va fi valabilă timp de şase luni.

• Proiectele LNG ale Federaţiei Ruse, amânate din cauza sancţiunilor

Sancţiunile economice şi-au pus impactul şi asupra furnizării de echipamente de rafinare a petrolului către Rusia, inclusiv realizarea unor procese tehnologice de bază precum alchilarea şi izomerizarea, reformarea şi cracarea catalitică, hidrocracarea şi cocsificarea întârziată, precum precum şi producţia de hidrogen. UE a restricţionat accesul la tehnologie pentru industria rusă a petrolului şi a gazelor şi pentru proiectele de lichefiere a gazelor din Federaţia Rusă. Toate echipamentele incluse în listă au fost achiziţionate până acum de Federaţia Rusă din Europa şi SUA.

Restricţionarea accesului la tehnologie are impact asupra dezvoltării terminalului LNG de către Gazprom, pe care compania doreşte să îl realizeze în portul Ust-Luga şi unde ar fi urmat să fie depozitate 13 milioane tone, precum şi a proiectului Arctic LNG-2, proiecte pentru care au demarat lucrările de construcţie. Mai mult, de restricţiile respective va fi afectat şi proiectul Novatek, ce prevede capacităţi de depozitare LNG de 20 milioane tone, ce ar fi trebuit demarat în 2023.

Încercarea de a înlocui tehnologiile străine în domeniul lichefierii gazelor nu a fost încununată cu vreun succes semnificativ. Singura capacitate LNG asamblată în întregime pe echipamente ruseşti funcţionează la compania Yamal. Pe lângă faptul că are o capacitate de câteva ori mai mică decât celelalte (0,9 milioane de tone pe an), compania s-a plâns în repetate rânduri de întreruperi în activitatea sa.

Cu toate acestea, guvernul Federaţiei Ruse susţine că petrolul şi gazul rusesc nu vor putea fi înlocuite pe piaţa mondială în următorii zece ani. Potrivit viceprim-ministrului Alexander Novak, restricţiile privind importurile de gaz şi petrol din Federaţia Rusă au dus la preţuri record de achiziţie pentru statele membre ale UE, preţuri ce au atins aproape 4000 de dolari pentru 1000 metri cubi de gaz şi 140 de dolari pe barilul de petrol.

Analiştii economici notează însă că aproape toate sistemele pentru digitalizarea şi tehnologia informaţiei în domeniul energetic din Federaţia Rusă au fost achiziţionate din Occident, iar înlocuirea rapidă a acestora nu va fi posibilă nici măcar cu sprijinul larg al statului, deoarece nu există alternative de import în acest moment pentru softurile şi hardurile folosite de marile companii energetice din Rusia.

• Industria forestieră din Rusia, dependentă de echipamentele străine

Efectele sancţiunilor afectează şi industria forestieră din Rusia, care este dependentă între 90% şi 100% de echipamentele străine, pe întregul lanţ de producţie, aşa cum afirmă Nikolai Ivanov, vicepreşedintele Segezha Group. Acesta a arătat, în 19 aprilie, în cadrul comisiei de specialitate din cadrul Dumei de Stat că, deşi sancţiunile privind comerţul cu cherestea ar trebui introduse de la jumătatea lunii iulie, furnizorii europeni refuză deja să îndeplinească chiar şi contractele plătite în avans, iar fără echipamentele străine este imposibil să se implementeze proiecte de investiţii prioritare în industrie, deoarece, în cazul unei întreruperi în programul trimestrial de lucru, proiectul este exclus din lista celor prioritare, iar investitorul pierde contractul de închiriere forestieră.

În acest sens, companiile ruseşti au cerut deja guvernului să stabilească canale de furnizare a tehnologiilor importate prin ţări terţe şi să permită ajustări ale condiţiilor proiectelor de investiţii prioritare (PIP) din cauza indisponibilităţii anumitor tipuri de echipamente.

A doua problemă majoră pentru industria lemnului a fost o creştere bruscă a costurilor logistice, precum şi lipsa containerelor şi lipsa capacităţii de depozitare în porturi. Potrivit Uniunii Producătorilor şi Exportatorilor de Cherestea din Rusia doar 30% dintre cereri sunt satisfăcute în acest moment, în timp ce transportul de containere a crescut preţurile cu valori cuprinse între 150% şi 200%, iar costul serviciilor portuare s-a majorat de 2,5 ori. Cu dificultăţi similare se confruntă şi companiile care exportă produse în vrac din cauza lipsei unei flote de vrachiere.

Potrivit specialiştilor în domeniu citaţi de publicaţia Kommersant, este puţin probabil ca exportatorii ruşi să poată redirecţiona către piaţa chineză rapid şi complet întregul volum de produse forestiere interzise în SUA şi UE, având în vedere lipsa cererii de nişă pentru produse dintr-un segment îngust. În plus, specialiştii consideră că piaţa chineză nu este pregătită să cumpere produse forestiere din Rusia la un preţ ridicat. Aceştia avertizează că problemele cu care se confruntă industria lemnului pot duce la o scădere bruscă a volumelor de producţie, deoarece vânzarea produselor produse pentru export va deveni imposibilă, iar oferta din piaţa internă a Federaţiei Ruse nu este corelată cu cererea scăzută din cauza puterii reduse de cumpărare.

• Sistemul de sănătate, perturbat de sancţiunile economice

Slăbirea rublei şi creşterea imediată a preţurilor, perturbarea lanţurilor de aprovizionare, decizia companiilor farmaceutice internaţionale de a-şi limita activităţile în Rusia au cauzat, în mod previzibil, o penurie de medicamente şi au forţat companiile naţionale să-şi restructureze efectiv activitatea, afirmă Polina Gritsenko. Ea susţine că toate aceste circumstanţe au relevat un grad ridicat de dependenţă a industriei farmaceutice ruse de medicamentele şi materiile prime importate, în ciuda programului de înlocuire a importurilor intrat în vigoare încă din anul 2009.

"Prima consecinţă evidentă a acţiunilor militare din Ucraina şi a scăderii ulterioare a rublei a fost creşterea preţurilor la medicamente de către producători şi distribuitori. Închiderea traficului aerian cu ţările UE a dus la o rupere a lanţurilor logistice tradiţionale ceea ce a dus la creşterea preţurilor privind livrarea medicamentelor. (...) Situaţia s-a agravat după ce reprezentanţii majorităţii companiilor big pharma au anunţat încetarea investiţiilor şi activităţilor de marketing în Rusia, au suspendat noi studii clinice şi înrolarea pacienţilor în cele actuale", arată publicaţia rusă Kommersant, care precizează că au apărut dificultăţi nu numai în privinţa medicamentelor furnizate din străinătate, ci şi în privinţa produselor autohtone.

Din cauza dependenţei de import a industriei farmaceutice ruse, companiile naţionale au aceleaşi probleme. Potrivit diverselor estimări, doar 10-15% dintre medicamentele din Rusia sunt produse din substanţe ruseşti, restul fiind importate în principal din China şi India. Unele componente farmacopeice au fost furnizate de-a lungul anilor din Europa şi SUA, dar acum furnizarea lor către Rusia a încetat. Decontările cu furnizorii de materii prime şi componente au fost efectuate în valută, astfel încât modificarea tarifelor a afectat costul materiilor prime. Furnizorii străini au început să prefere să lucreze cu clienţii ruşi pe baza plăţii în avans, ceea ce a dus la complicarea procesului de achiziţie pentru beneficiarii din Federaţia Rusă.

Structurile Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Industriei şi Comerţului trebuiau să lucreze la crearea propriilor eşantioane de farmacopee, dar nu au reuşit să meargă departe în această direcţie. Deşi autorităţile continuă să declare că au stocuri de medicamente pentru mai multe luni şi că exclud absenţa oricăror probleme în industrie, cu excepţia cererii urgente, au început să se pregătească pentru o posibilă penurie de medicamente şi pentru oprirea de către partenerii occidentali a livrărilor unor substanţe importate, afirmă jurnaliştii de la Kommersant.

"Împreună cu colegii noştri din Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Sănătăţii şi din regiuni am stabilit grupuri de medicamente şi dispozitive medicale care pot fi produse pe teritoriul Federaţiei Ruse", a spus Tatyana Golikova, viceprim-ministru al guvernului de la Kremlin, recunoscând practic absenţa temporară a unor medicamente pe piaţa din Rusia.

Potrivit datelor Ministerului Industriei şi Comerţului din Federaţia Rusă, medicamentele autohtone au reprezentat 61% din volumul de medicamente vândute pe piaţa internă în anul 2021. Ministerul respectiv mai arată că întreprinderile ruseşti pot produce peste 80% din întreaga gamă de medicamente vitale şi esenţiale (întreaga listă conţine 808 articole), dar doar jumătate dintre companii pot face acest lucru într-un ciclu complet.

Cu toate acestea, experţii consideră că nu vor fi probleme cu producţia de medicamente generice, deoarece "'capacităţile de producţie existente ale companiilor ruseşti fac posibilă creşterea volumelor necesare", aşa cum susţine Nikolay Bespalov, director de dezvoltare al companiei RNC Pharma.

Acesta subliniază însă că dependenţa de substanţe străine va fi greu depăşită.

"Este imposibil din punct de vedere tehnic să înlocuieşti producţia de materii prime în toate poziţiile, cel puţin pe termen scurt. Pentru unele medicamente, cele mai scumpe şi mai importante, acest lucru trebuie făcut. Dar va fi practic imposibil să concurezi cu producţia pe scară largă, de exemplu, de acid acetilsalicilic în China", a precizat Bespalov. În schimb, în privinţa medicamentelor originale, acestea sunt aproape imposibil de înlocuit.

"Procesul lent şi complex de sinteză a substanţelor unor astfel de medicamente şi lipsa tehnologiei în sine împiedică reproducerea acestora", susţine Sergey Shulyak, CEO al DSM Group.

• Creşterea preţurilor pentru clientul final - consecinţa sancţiunilor economice

Încetarea activităţii marilor lanţuri de retail specializate în bricolaj şi bunuri de uz casnic i-a făcut pe ruşii care planifică reparaţii în viitorul apropiat să-şi facă griji. Cu toate acestea actorii din piaţa internă sunt siguri că nu vor lipsi materialele de finisare şi mobilierul, iar jucătorii străini care au părăsit piaţa vor fi înlocuiţi treptat de producători ruşi şi mărci străine alternative. Principala surpriză neplăcută pentru consumatorii în aceste condiţii va fi creşterea preţurilor.

Ieşirea din piaţa rusă a marilor companii - IKEA, OBI şi Jysk - a dus deja la creşterea afacerilor concurenţilor lor ruşi, dar analiştii economici de la Kommersant susţin că antreprenorii autohtoni nu pot suplini nivelul cererii care este destul de mare în Rusia, iar retailerii se plâng că nu găsesc destulă marfă pentru a-şi umple magazinele.

Potrivit estimărilor Asociaţiei Industriilor de Mobilier şi Prelucrare a Lemnului (AMDPR), ponderea mobilierului importat pe piaţa rusă înainte de criză era de 40%. Alexander Shestakov, preşedintele AMDPR, afirmă că nişa eliberată de producătorii străini va fi ocupată de companii ruseşti şi de companiile din alte state care au decis să-şi continuie afacerile în Federaţia Rusă.

"Industria noastră de mobilă este la un nivel înalt, iar companiile europene trebuie să-şi facă griji, care mai devreme sau mai târziu vor dori să revină în magazinele autohtone, dar mediul competitiv va fi diferit", spune el.

Cu toate acestea, din cauza înlocuirii importurilor unor componente, AMDPR estimează că preţurile mobilierului produs în Federaţia Rusă vor creşte cu 30%.

Probleme au fost semnalate şi de producătorii de echipamente destinate construcţiilor de infrastructură rutieră, care se confruntă cu încetarea livrărilor de către partenerii străini a unor componente cheie cum ar fi pompe hidraulice, motoare hidraulice, distribuitoare, cilindri hidraulici, osii motoare şi motoare cu ardere internă, fapt care a dus la reducerea drastică a stocurilor existente în depozite. De exemplu, producătorii de remorci s-au confruntat cu încetarea livrări de sisteme de frânare pneumatice importate şi cilindri hidraulici telescopici pentru autobasculante. Cu toate acestea "întreprinderile se restructurează şi caută alţi furnizori străini pentru a acoperi nevoia actuală de componente", susţin analiştii economici.

În ceea ce priveşte industria alimentară, ieşirea din piaţa rusă a companiilor străine, înseamnă o oportunite de dezvoltare a companiilor locale din domeniu, au afirmat experţii consultaţi de Kommersant.

Companiile din industria alimentară, inclusiv cele producătoare de băuturi răcoritoare şi alcool intenţionează să-şi mărească producţia şi să îşi diversifice sortimentele oferite clienţilor ruşi.

Dmitry Leonov, vicepreşedintele consiliului de administraţie al asociaţiei Rusprodsoyuz, susţine că producătorii ruşi vor încerca să preia clienţii companiilor străine care au părăsit piaţa, în special, în domenii precum ceaiul şi cafeaua, cofetăria şi băuturile răcoritoare. "Capacităţile de producţie ale întreprinderilor ruseşti fac posibilă creşterea volumelor de producţie", afirmă Leonov, care nu uită să menţioneze că antreprenorii din Federaţia Rusă se confruntă şi ei cu probleme în aprovizionarea cu materii prime şi cu dificultăţi logistice.

Categoriile de alimente tradiţionale din Rusia sunt deja dominante, majoritatea importurilor sunt din ţările vecine, iar acestea nu vor fi întrerupte. Din datele centrului Agroexport reiese, de exemplu, că anul trecut Federaţia Rusă a importat 325800 tone de brânză în 2021, din care peste 83% proveneau din Belarus.