ZODIA PIERZANIEI Politica zero-Covid a preşedintelui Xi Jingping duce la prăbuşirea miracolului economic chinez

Activitatea economică a Republicii Populare Chineze s-a contractat masiv în aprilie, populaţia şi companiile din China suferind din cauza politicii de toleranţă zero faţă de Covid implementată de guvernul de la Beijing. Comerţul cu amănuntul şi producţia industrială s-au prăbuşit, luna trecută, la cel mai scăzut nivel de la debutul pandemiei, iar economiştii şi analiştii avertizează că o redresare rapidă nu este garantată.

Indicatorii Purchasing Managers' Index publicaţi de Caixin pentru martie şi aprilie au arătat deja o contracţie severă a sectorului de servicii şi a celui manufacturier din China în lunile respective, însă datele publicate ieri au confirmat contracţia celei de-a doua economii a lumii: producţia industrială a înregistrat în aprilie o scădere anuală peste aşteptări de -2,9% (faţă de aprilie 2021), de la un avans de +5% în luna martie, în timp ce comerţul cu amănuntul s-a contractat cu 11,1% în ritm anual în aprilie 2022, de la o scădere anuală de -3,5% în martie. Potrivit unui sondaj Reuters, analiştii prognozau o scădere anuală de -6,1% pentru comerţul cu amănuntul şi un avans de +0,7% pentru producţia industrială.

În acelaşi timp, rata şomajului a urcat la 6,1% de la 5,1% în decembrie 2021, în timp ce şomajul în rândul tinerilor (grupa 16-24 de ani) a atins un nivel record, 18,2%.

Investitorii au răspuns ieri la datele publicate de Biroul de Statistică din China şi au vândut masiv active chinezeşti. Bloomberg Economics estimează că produsul intern brut (PIB) din China a înregistrat în aprilie prima scădere anuală (-0,7%) din februarie 2020 încoace, adică de la lockdown-ul pandemic iniţial.

În prezent, Shanghai este cel mai mare oraş închis total (cel puţin 31 de oraşe sunt în izolare totală sau parţială), cei 26 de milioane de locuitori fiind restricţionaţi de mai bine de o lună la o singură ieşire zilnică din casă, permisă cu certificat şi doar pentru achiziţia de alimente. În acelaşi timp, Beijing este într-un lockdown parţial, pe cartiere. Cele două oraşe reprezintă motoare puternice ale economiei chineze. Per total, peste 200 de milioane de oameni sunt în continuare în lockdown în ciuda faptului că numărul cazurilor noi de Covid-19 a scăzut în data de 15 mai la 6.170 de la un maxim de peste 30.000 la mijlocul lunii aprilie.

Problema pandemică pentru China este reprezentată de faptul că doar o treime din populaţia vârstnică este vaccinată - cu vaccinul chinezesc dezvoltat de Sinovac, care are o eficienţă redusă inclusiv la varianta iniţială de Covid-19, nu la varianta Omicron care a fost dominantă în acest val de Covid din China. Varianta Omicron este mult mai uşor transmisibilă, ceea ce ridică riscul ca oraşe mari să reintre în lockdown după ridicarea restricţiilor dacă politica zero-Covid nu este modificată pentru a prioritiza creşterea economică în restul anului 2022.

Principalele publicaţii financiare din China au reacţionat, de altfel, ieri, publicând un discurs vechi de şase luni al preşedintelui Xi Jingping cu privire la nevoia de a menţine stabile locurile de muncă şi de a sprijini creşterea economică.

Creşterea şomajului probabil este principala îngrijorare pentru guvernul chinez în condiţiile în care Partidul Comunist Chinez urmează să îl realeagă în toamnă pe preşedintele Xi Jingping pentru un nou mandat de 5 ani.

Banca centrală din China a reacţionat, la rândul său ieri, operând o scădere de 20 de puncte de bază (de la 5,6% la 5,4%) a dobânzii pentru creditele ipotecare noi (la prima casă achiziţionată), scopul fiind sprijinirea creditării şi a pieţei imobiliare care reprezintă circa o treime din economia chineză. Dezvoltatorii imobiliari din China se confruntă deja de câteva luni cu probleme de lichidităţi şi cu o piaţă în scădere.

De notat că prăbuşirea economică a Chinei din ultima perioadă a dus la devalorizarea puternică a yuanului în raport cu dolarul american şi euro, ceea ce ieftineşte importurile din China - care exportă practic deflaţie. Întrebarea care rămâne să primească răspuns este ce se va întâmpla cu evoluţia preţurilor materiilor prime după redeschiderea economică a Chinei, aşteptată să înceapă în luna iunie.

Shanghai este aşteptat la rândul său să revină la condiţii normale de viaţă şi producţie abia în a doua jumătate a lunii iunie, conform declaraţiilor viceprimarului Shanghai-ului citate de Bloomberg.

Dan Murtaugh, reporter pe China la Bloomberg, a afirmat ieri că cifrele publicate de statistica de la Beijing "au confirmat toate temerile investitorilor".

Murtaugh a spus: "Oamenii deja sunt îngrijoraţi cu privire la ceea ce se întâmplă din cauza lockdown-urilor din China iar datele acestea au confirmat practic toate temerile: vânzările cu amănuntul, producţia industrială au scăzut mult peste aşteptări, termocentralele masive din China pe cărbune au produs 12% mai puţină energie electrică în aprilie faţă de anul anterior, cea mai mare scădere an/an din decembrie 2008, atunci eram în criza financiară. Iar aceste lockdown-uri tot persistă în Shanghai, sperăm că nu pentru mult timp. Şi în Beijing, unde sunt în prezent, am restricţii şi pot lucra numai din camera mea de hotel. Există multă îngrijorare că lucrurile nu vor intra prea curând pe o cale mai bună aşa că există aversiune la risc în pieţe în condiţiile în care multă lume se gândeşte că este posibil ca China să nu îşi revină repede din această situaţie, în ciuda spuselor guvernului. (...) Dacă China va putea să repornească economia în următoarele luni, aşa cum spune guvernul că va face, asta va adăuga combustibil la această piaţă extrem de compactă a petrolului şi ar putea împinge preţul barilului de ţiţei şi mai sus în lunile următoare în condiţiile în care Europa trebuie să elimine importurile ruseşti până la finalul anului".

• Weijian Shan, directorul grupului de investiţii PAG: "Cunoştinţele şi raţionalitatea leadership-ului din China sunt limitate"

În ceea ce priveşte efectele asupra Europei şi Statelor Unite, scăderea producţiei industriale din SUA încă nu se resimte, pentru că transportul maritim durează şi încă se efectuează livrările de dinainte de lockdown, ceea ce înseamnă că ceea ce este mai rău este în faţa noastră din punct de vedere economic, nu în trecut.

Situaţia pentru economia globală seamănă cu cea din debutul pandemiei de Covid-19, când în primele luni din 2020 lanţurile de aprovizionare globale au fost lovite de lockdown-ul din China, apoi de lockdown-ul din Vest. Efectele restricţiilor asupra portului din Shanghai - cel mai mare din lume şi unde aşteaptă să descarce în prezent câteva sute bune de container-ship-uri - înseamnă întârzieri masive în livrări pentru o varietate largă de bunuri intermediare şi produse finite.

Politica zero-Covid implementată de autorităţile chinezeşti a atras de altfel din ce în ce mai multe critici din partea companiilor şi investitorilor, iar tot mai multe voci spun că politica Beijingului este una greşită.

Weijian Shan, şeful grupului chinez de private equity PAG, cel mai mare fond privat de investiţii din China, a scăpat recent câteva declaraţii care par să indice exasperarea şi consensul cercurilor investiţionale în raport cu politica draconiană zero-Covid din China care a paralizat a doua cea mai mare economie.

Shan este, în mod normal, unul dintre susţinătorii vocali ai guvernului chinez: acesta a apărat în mod public, mai multe ocazii, atât politica Beijingului din regiunea Xinjiang, unde sute de mii de persoane din minoritatea uyghură sunt reeducaţi forţat, cât şi pretenţiile teritoriale ale Chinei asupra Taiwanului. În luna aprilie din 2021, Shan spunea într-un interviu pentru Harvard Business Review că, "în ciuda unor greşeli iniţiale, China a gestionat bine pandemia de coronavirus prin lockdown-uri stricte şi testare în masă".

Recent însă, acesta a declarat, în cadrul unei întâlniri cu un număr de brokeri care oferă consultanţă în cadrul procesului de listare al grupului PAG, că este de părere "că această criză este provocată într-o mare măsură de oameni".

"Avem un leadership care crede că ştie ce este cel mai bine pentru bună-starea oamenilor. Din păcate eu cred că cunoştinţele lor şi raţionalitatea lor sunt ambele limitate", a spus Shan, citat de Financial Times, care adaugă că Shan nu se aştepta ca declaraţiile sale să devină publice.

Afirmaţiile acestuia arată de altfel îngrijorările din rândul finanţiştilor chinezi în legătură cu politicile pandemice puternic izolaţioniste implementate în China, politici care au distrus de altfel încrederea investitorilor şi au distrus nenumărate vieţi şi companii.

Financial Times mai citează un alt investitor din Hong Kong, ce administrează active în valoare de circa 15 miliarde de dolari, care spune că "perspectiva lui Shan este consens" în acest moment în rândul managerilor de active din China.

"Nimeni, nici măcar un singur manager de investiţii, nu crede că ce face guvernul este bine", ar fi spus acesta pentru FT, sub anonimat.

Nu există nicio îndoială despre faptul că guvernul chinez a îngrijorat investitorii din Statele Unite care investesc în China. Mai mult în ultimele luni şi ani decât în perioadele de început. Au fost nişte tensiuni şi au afectat anumite companii. (...) Da, sunt multe dificultăţi în ceea ce priveşte relaţiile cu regimul din China. (...) Toată lumea este mai îngrijorată acum în legătură cu China decât erau în urmă cu câţiva ani", a spus recent şi celebrul investitor Charlie Munger, partenerul lui Warren Buffett de la Berkshire Hathaway.

• Europa stagnează deja de trei trimestre, iar economiştii prognozează intrarea zonei euro în recesiune în cel de-al doilea trimestru din acest an

În ceea ce priveşte efectele economice de runda a doua asupra partenerilor comerciali ai Chinei, trebuie menţionat că Europa a înregistrat deja o creştere economică sub aşteptări în primul trimestru din acest an, după două trimestre de stagnare, iar analiştii prognozează o contracţie pentru al doilea trimestru din acest an, în condiţiile războiului declanşat de Rusia în Ucraina şi a lockdown-ului din China.

Totodată, Japonia este aşteptată să intre în recesiune în al doilea trimestru din acest an, iar încetinirea economiei americane, care în momentul actual este susţinută doar de consumatorul american, a conturat o perspectivă de recesiune globală mai ales în contextul inflaţiei, pe costuri din ce în ce mai mari.

Invazia Rusiei în Ucraina afectează puternic economia europeană, împingând în sus preţurile energiei şi alimentelor şi provocând daune şi mai mari pe lanţurile de aprovizionare pentru producători, în acelaşi timp creând incertitudine şi afectând încrederea companiilor şi consumatorilor.

În primul trimestru din acest an, economia zonei euro (PIB-ul a 19 ţări din zona euro) a crescut cu doar 0,2% în ritm trimestrial, în primele trei luni ale acestui an, după o creştere de 0,3% în precedentele trei luni. Per total, economia Franţei a stagnat, în primul trimestru din acest an, economia spaniolă a încetinit la un ritm trimestrial de +0,3%, în timp ce economia italiană s-a contractat cu 0,2%. Germania a fost singura din cele 4 mari economii europene care "a bătut" aşteptările, cu o creştere economică de doar +0,2% în primul trimestru.

Datele din SUA au arătat, de asemenea, o scădere trimestrială neaşteptată de 0,4%, în primul trimestru din 2022, venită în mare parte din contribuţia negativă a exportului net (creştere mare a importurilor) şi din evoluţia stocurilor. În prezent, modelul Atlanta Fed ce estimează în timp real creşterea economiei SUA indică pentru datele publicate până în data de 9 mai o expansiune trimestrială de +1,8%.

Economiştii consideră că această combinaţie de creştere economică globală slabă, preţuri mai mari pentru mărfuri şi majorarea ratelor de dobândă din partea băncilor centrale din Vest va lovi şi mai tare economia globală în perioada următoare. Economia americană este şi ea anticipată să intre în recesiune în cel de-al doilea semestru din acest an.

Mohamed El-Erian, consilier economic principal la Allianz şi fost CEO al fondului de investiţii Pimco, a scris ieri pe Twitter că "toate datele (din China) sunt în concordanţă cu ipoteza unei economii globale care încetineşte pe măsură ce toate cele trei motoare ale sale de creştere - China, Europa şi, ceva mai puţin, SUA - încep să aibă probleme".

"Toate acestea în condiţiile în care inflaţia este încă la un nivel ridicat", a mai scris pe Twitter El-Erian.

La rândul său, Michael Pettis, profesor de finanţe la Peking University şi senior fellow la Carnegie Endowment, a scris pe pagina sa de Twitter că "toată lumea se aştepta ca cifrele pe aprilie să fie proaste, dar în realitate au fost groaznice".

Pettis a conchis: "Pentru mine, cea mai îngrijorătoare parte din datele publicate (ieri) a fost majorarea diferenţei dintre vânzările cu amănuntul, în scădere anuală cu 11,1% în aprilie, şi producţia industrială, în scădere cu 2,9%. Această diferenţă trebuie să fie repusă în balanţă fie prin investiţii nedorite - în infrastructură sau stocuri de exemplu -, fie printr-un surplus comercial şi mai mare. Fără oricare din acestea două, diferenţa poate fi micşorată doar printr-o scădere şi mai mare a producţiei. Asta înseamnă inclusiv creşterea şomajului. (...) Cel mai îngrijorător este că lockdown-urile au provocat o scădere reală a veniturilor pentru mulţi chinezi, iar veniturile mai mici înseamnă în mod direct consum mai mic. Va dura foarte mult timp până când acest aspect al consumului îşi va reveni. Însă lockdown-urile au însemnat şi o creştere a sumelor economisite de gospodării, element care ar trebui să se inverseze în curând odată cu încheierea lockdown-urilor. (...) În următoarele luni ar trebui să avem o revenire parţială a consumului datorită sumelor economisite, dar acest lucru nu se va putea întâmpla dacă lockdown-urile continuă".