AUR solicită CE anchetarea Ramonei Chiriac, în contextul unor suspiciuni de conflict de interese

Opinia Cititorului ( 8 )

1. 1.  fără titlu
   (mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2024, 18:40)

   Mai bine solicita la Gabriel Berca

   1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
      (mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2024, 23:11)

      PSD și PNL pun pe lista pentru alegerile europarlamentare un demnitar incompatibil.

      1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
      (mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2024, 23:21)

      Doamna Ramona Chiriac n-are nicio legătură cu viaţa politică de la noi şi cu eventuala viziune românească a viitorului Uniunii Europene.

      Prin desemnarea unui eurocrat (apparatchik, pe stil vechi), impus de şefii Parlamentului European, PSD şi PNL demonstrează românilor că nu mai au nicio legătură cu ţara. Democraţia din cele două partide a murit, odată cu această acceptare. De fapt, o impunere de la noii comisari europeni.. Foştii comisari sovietici sunt azi comisari europeni. 

      1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
      (mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2024, 14:25)

      e specialista in homosexuali si egalitate de gen , daca se poate numi asta specialitate

   2.  fără titlu
   (mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2024, 19:04)

   Exista conflcit de interese deoarece a reprezentat Comisia Europeana si 5 ani trebuie sa apere interesele Comisie Europene nu pe cele ale cetatenilor UE. Este clar conflict de interese chiar daca isi da demisia.

   Comisia Europeana este ghidata de o dictatura a comisarilor europenei si tehnocrati care au drept de initiativa. PE este acolo doar sa dea impresia de democratie prin participarea la procesul de co-decizie impreuna cu cele 10 formatiuni ale Consiliului de Ministri sau pe scurt numit Consiliu.

   Speranta ca cei care au reprezentat Comisia Europeana sa ne apere interesele noastre ale cetatenilor europeni este inexistenta. E o prostie ce au propus cele doua partide. Se vede ca nu cunosc acest lucru.Nu e nevoie doar sa informam cetatenii europeni ci sa-i aparam de dictatura tehnocratilor in frunte cu toti Comisarii Europeni si Presedintele Comisiei Europene. 

   1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
      (mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2024, 19:17)

      Daca nu stiati noi traim intr-o entitate care respecta regulile unei multinationale, DEgeaba noi ne consideram cetateni europenei, Comisia Europeana ne considera doar consumatori. S-a trecut de la geopolitica la geoguvernanta la nivel global. S-a trecut de la dictatura nationala la una regionala si chiar globala iar statele au devenit curele de transmisie a acestor interese la nivel national.

      2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
      (mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2024, 19:23)

      E nevoie de democratizarea geoguvernantei economice si abia atunci putem vorbi de democratie, de pace structurala, de un nou model societal care sa aduca prosperitate fiecaruia dintre noi, Dreptul la viata este dreptul integrator al omului. Ue trebuie reformata conform acestui singur drept, dreptul la viata.Mai ales in acest context international gata sa aprinda ruguri din catapetesme. Papa Francisc are dreptate ca e nevoie sa incetam focul pentru a putea incepe negocierile de pace. Odata stabilita pacea la nivel politic ne putem ocupa si de pace structurala.

   3.  fără titlu
   (mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2024, 19:13)

   Integrarea Securității Umane și a Structurilor Financiare în Statele Unite ale Europei

   Dr. Salomeea Romanescu, România – consilier pentru afaceri europene 

   Un studiu exhaustiv se desfășoară în articol, conturând o viziune asupra Statelor Unite ale Europei consolidate prin structuri financiare integrate și o angajare pentru securitatea umană. Capitolele traversează geopolitica globală, punând accentul pe poziționarea strategică a UE în contextul rivalității SUA-China și a ascensiunii Indiei, capabilă să impună o Noua Ordine Globala, pacea structurală, o trezorerie unificată și alinierea cu declarațiile universale de pace formează narațiunea de bază. Propunând o Uniune Bancară Europeană, articolul subliniază o schimbare de paradigmă pentru un viitor financiar rezilient, centrat pe om. Se evaluează rolul băncilor private și publice în dezvoltarea umană durabilă în cadrul unui cadru de guvernare globală umanistă. Capitolul de încheiere sintetizează aceste elemente, punând accentul pe rolul central al securității umane în poziționarea UE ca far al stabilității și prosperității. 

   Cuvinte cheie: Statele Unite ale Europei, Trezoreria Europeană, centrare pe om, Uniunea Bancară Europeană, declarația universală de pace, pace structurală, guvernare globală umanistă 

   Introducere 

   O viziune pentru Statele Unite ale Europei cu Structuri Financiare Integrate și Accent pe Pace Structurală 

   În contemplarea viitorului continentului european, explorarea unei Europe unite și securizate devine esențială. Această analiză comprehensivă va explora implicațiile profunde ale unei Uniuni Europene înzestrate cu un sistem bancar și o trezorerie unificate, precum și cu un angajament ferm față de pacea structurală. Pe măsură ce ne aventurăm în această explorare, accentul pe securitatea umană va servi ca principiu ghid, țesând în mod intricate prin țesătura interconectată a integrării economice, păcii structurale și a idealurilor durabile articulat în Declarația Universală de Pace. 

   În peisajul dinamic al geopoliticii globale, traiectoriile a două națiuni formidabile, Uniunea Europeană și India, sunt supuse scrutiniului. Pe măsură ce puterea economică a Chinei răsuna pe scena internațională, conversațiile au apărut despre potențiala ascensiune a puterilor de rang intermediar. Alegerile generale iminente din 2024 promit să contureze viitorul liderilor atât din Uniunea Europeană, vizionând o Europă unită, cât și din India, cea mai mare democrație din lume, cu viziunea prim-ministrului Narendra Modi de a juca un rol pivotal în configurarea unei noi ordini globale. 

   Definirea Marii Puteri într-o Lume Schimbătoare 

   Definiția unei mari puteri este o discuție subtilă, cu criterii larg recunoscute care pun accentul pe capacitatea unui stat de a exercita o influență internațională semnificativă prin mijloace economice, diplomatice și militare. Factorii economici, cum ar fi PIB-ul, centralitatea monedei și participarea la instituțiile financiare internaționale, formează baza. Investițiile în infrastructura digitală, cercetare și dezvoltare și gestionarea pricepută a costurilor contribuie semnificativ. 

   Influența diplomatică este măsurată prin rețele extinse regionale și globale, participarea la forumuri multilaterale și implicarea în inițiative economice internaționale. Puterea militară, inclusiv capacitățile defensive și ofensive, puterea moale prin educație, cultură, sporturi și inițiative diplomatice, au devenit cruciale, mai ales evidențiate de diplomația vaccinării în cursul pandemiei COVID-19 în desfășurare. 

   Evaluări Critice: Viziunea Europei și Ascensiunea Indiei 

   În contextul rivalităților geopolitice tot mai accentuate, Europa își imaginează Statele Unite ale Europei, integrate financiar și angajate pentru pacea structurală, navigând prin provocările create de China și Statele Unite ale Americii. Această viziune anticipă un răspuns strategic la schimbările dinamice în ordinea globală. 

   În același timp, India se află într-un moment critic în 2024, navigând pe valul creșterii economice și al influenței diplomatice. Poziționată ca un actor-cheie în Indo-Pacific în contextul tensiunilor dintre China și SUA, traiectoria Indiei către statutul de mare putere este marcată de investiții în industriile high-tech, infrastructura robustă și o prezență diplomatică puternică în forumurile internaționale. 

   Traiectorii Paralele: Provocări și Oportunități 

   În timp ce ambele entități își împărtășesc aspirațiile pentru o importanță globală, provocările se ivește pe calea către statutul de mare putere. Europa se confruntă cu necesitatea unei diplomanții disciplinate în contextul rivalităților tot mai accentuate, iar India se confruntă cu obstacole în modernizarea militară, securitatea energetică și sustenabilitatea mediului. 

   În concluzie, interacțiunea dintre provocările globale și răspunsurile strategice definește traiectoriile Europei și ale Indiei în 2024. Viziunea Uniunii Europene asupra unității și a păcii structurale se aliniază cu aspirațiile Indiei pentru putere economică și prominență diplomatică. Navigarea prin provocări și valorificarea punctelor forte vor fi cruciale pentru ambele entități în efortul lor de a asigura stabilitatea, prosperitatea și reziliența pe scena internațională. 

   Structura Articolului 

   Capitolul inaugural se adâncește în observațiile recente ale Directorului CIA privind aspirațiile Chinei și semnificația strategică a Ucrainei în acest context. Analiza subliniază rolul central al unei Europe unite în navigarea eficientă a acestor provocări. Statele Unite ale Europei, echipate cu structuri financiare integrate, sunt strategic poziționate pentru a răspunde schimbărilor dinamice în ordinea globală și dinamica geopolitică. 

   Conectând spusele Directorului CIA cu viziunea de ansamblu, al doilea capitol accentuează imperativul prioritizării securității umane în considerațiile europene. Integrarea structurilor financiare în cadrul UE nu este percepută doar ca o necesitate economică, ci și ca o manevră strategică pentru îmbunătățirea bunăstării și stabilității cetățenilor europeni în contextul escaladării tensiunilor geopolitice la nivel global. 

   Construind pe conceptul de pace structurală, al treilea capitol explorează modul în care Statele Unite ale Europei, cu mecanisme financiare integrate, contribuie la stabilitate și prevenirea conflictelor. Analiza ia în considerare și rolul declarațiilor universale de pace în conturarea unei narațiuni strategice pentru UE. Importanța alinierii strategiilor geopolitice cu valorile și principiile devine evidentă în această examinare. 

   În răspuns la accentul pus de Directorul CIA pe provocarea Chinei, ultimul capitol susține necesitatea unei navigări prudente și a unei diplomații disciplinate. Se adâncește în ideea că, în timp ce competiția cu China rămâne o prioritate pentru Statele Unite, acest lucru nu exclude abordarea altor provocări. Statele Unite ale Europei, consolidate cu structuri financiare integrate, sunt poziționate ca un jucător strategic în acest peisaj geopolitic complex. 

   În concluzie, această explorare comprehensivă subliniază interdependența provocărilor globale și necesitatea unui răspuns strategic și integrat din partea unei Europe unite. Integrarea structurilor financiare în cadrul Statelor Unite ale Europei conturate emerge ca un element central pentru îmbunătățirea securității umane, promovarea păcii structurale și navigarea prin complicata rețea de rivalități geopolitice. Pe măsură ce Europa își trasează cursul în acest peisaj în evoluție, diplomația prudentă și angajamentul față de valori comune vor fi cruciale pentru asigurarea unui viitor de stabilitate, prosperitate și reziliență. 

   Capitolul 1 – Statele Unite ale Europei – O Viziune pentru Securitatea Umană 

   Capitolul de bază se învârte în jurul conceptului de securitate umană în cadrul Statelor Unite ale Europei. Prin integrarea structurilor financiare printr-o Uniune Bancară și o Trezorerie, UE își poate întări angajamentul față de bunăstarea cetățenilor săi. Acest capitol explorează cum o astfel de integrare poate crea un mecanism de protecție împotriva vulnerabilităților economice, sporind reziliența și stabilitatea individelor de-a lungul continentului. 

   Pentru a rezolva criza, susținem că produsele subprime, CDO-uri și CDS-uri, care au contribuit la amplificarea crizei, ar trebui interzise. De asemenea, se crede că piețele futures ar trebui interzise pentru că sunt principalul factor al speculației și, implicit, un factor esențial în criză. (Clark & Munn, 1986, pp.36-57) 

   Susținem că piețele au fost deviate de la funcția lor inițială de acoperire și au devenit dedicate aproape exclusiv speculației. Băncile, în loc să își îndeplinească rolul de finanțatori ai economiei reale, s-au îndreptat către finanțarea finanțelor. Această schimbare de direcție a contribuit la un mediu propice speculației excesive și la o pierdere de control asupra riscului. 

   Criticăm, de asemenea, practicile speculative de tranzacționare, arătând că piețele pot fi cumpărate și vândute fără a implica efectiv transferul de proprietate. Prin utilizarea unei marje mici, se permite efectuarea de levieraj, ceea ce poate duce la creșteri sau scăderi semnificative în funcție de rezultatul operațiunii. 

   În concluzie, soluția propusă constă în abolirea piețelor speculative și a practicilor care permit crearea de bani virtuali. Se propune, de asemenea, separarea strictă între băncile de afaceri și cele de depozite, pentru a evita conflictele de interese și pentru a reveni la finanțarea economiei reale. Autorul susține că aceste măsuri ar aduce beneficii atât în controlul riscului, cât și în reducerea inegalităților și injustițiilor sociale. (Falk, 1995, p.10) 

   O idee crucială este necesitatea unei trezorerii comune, care să includă și un buget comun pentru a susține emiterea Eurobondurilor. Opoziția vehementă față de aceste instrumente perpetuează o deficiență fundamentală în zona euro. În comparație cu modelul german, care, după reunificare, a implicat transferuri fiscale masive pentru a omogeniza țara, se poate observa că zona euro este departe de a fi omogenă și că discrepanțele între state s-au accentuat în ultimul deceniu. (Economist, 1998, 27 iunie) 

   Un sistem bancar cu doi poli, în care “băncile de afaceri private” (BAP) și “băncile publice de depozit” (BDP) au roluri distincte, ar putea reprezenta o soluție inovatoare. BAP-urile ar putea specula pe riscul lor, dar nu ar mai participa la crearea de bani. În schimb, BDP-urile ar fi dedicate gestionării economiilor publicului și finanțării economiei, fiind constrânse să nu speculeze. 

   Introducerea unei astfel de abordări ar implica o transformare fundamentală în modul în care sunt tratate crearea de bani și finanțarea publică. Este esențial să ne întrebăm de ce preferăm împrumuturile cu dobândă de la băncile private în loc să ne împrumutăm prin intermediul unei bănci centrale reorganizate. 

   O bancă centrală eficientă ar trebui să aibă un rol mai activ, nu numai în menținerea stabilității prețurilor, ci și în influențarea economiei statelor membre. Recuperând dreptul suveran de a emite bani, BCE ar putea aduce o contribuție semnificativă la o politică monetară cuprinzătoare care abordează aspectele financiare, economice, sociale și de mediu. 

   O întrebare centrală este de ce am prefera să datorăm băncilor private, cu dobândă, când am putea emite proprii noștri bani, mai ieftin și fără dobândă. Acest lucru deschide calea către abordări precum creditul social și solidaritatea, care ar putea reduce supraîndatorarea și ar putea contribui la rezolvarea problemelor economice. 

   În cele din urmă, ar trebui să putem emite propriile instrumente financiare, cum ar fi biletele de tezaur europene și Eurobondurile, pentru a finanța proiecte majore și a gestiona datoria suverană. Este esențial să ne gândim la o abordare mai independentă și mai durabilă în ceea ce privește finanțarea și crearea de bani în cadrul UE. 

   Există mai multe argumente convingătoare care susțin ideea de a restabili puterea de creare monetară a statului sau a Uniunii Europene, având în vedere evoluțiile actuale din sistemul financiar și provocările globale. 

   Implicarea Directă în Creșterea Ocupării Forței de Muncă: Statul, prin Banca Centrală Europeană (BCE), ar trebui să își intensifice rolul în promovarea creșterii economice și a creării de locuri de muncă. Înlocuind băncile eșuate, care au finanțat activități speculative, BCE ar putea concentra resursele către sectoarele productive ale economiei reale. (Lloyd, 2001, V.1, nr. 1, pp.19-23) 

   Sistem Bancar cu Doi Poli: Implementarea unui sistem bancar cu doi poli ar putea fi soluția într-o lume globalizată și ultra-financiarizată. Această abordare ar implica băncile private de afaceri (BAP-uri), care se ocupă de speculații pe propriul lor risc, și băncile publice de depozite (BDP-uri), concentrate pe gestionarea economiilor publicului și finanțarea economiei reale. Acest lucru ar lovi un echilibru între interesele financiare și nevoile economiei reale. (Mayhew, 1998, p. 202) 

   Suveranitatea Monetară pentru BCE: O Uniune Europeană cu adevărat puternică ar necesita ca BCE să aibă suveranitate monetară. Acest lucru i-ar oferi UE o mai mare independență financiară, capacitatea de a gestiona mai eficient economia și de a aborda provocările sociale și de mediu. (Carlin & Soskice, 2009, p. 10) 

   În concluzie, o Europă unificată și consolidată ar trebui să își recupereze suveranitatea monetară și să își orienteze politica financiară către nevoile economiei reale. Prin intermediul unei trezorerii comune și a unui sistem bancar cu doi poli, UE ar putea promova creșterea economică, sănătatea financiară și justiția socială. Este esențial să acționăm acum pentru a modela un viitor mai echitabil și mai durabil pentru toți cetățenii europeni. 

   Capitolul 3 – Pace structurală într-o Europă unită 

   3.1. Pace structurală 

   Pacea structurală reprezintă un element central în explorarea noastră. Capitolul delimitează modul în care o State Unite ale Europei, cu aparatul său financiar integrat, contribuie la stabilirea și menținerea păcii structurale. Caracterul interconectat al instituțiilor din cadrul unei uniuni federale poate reduce în mod substanțial riscurile conflictelor, favorizând un mediu în care bunăstarea cetățenilor primează în fața tensiunilor între state. 

   a. Pace structurală 

   Termenul “pace structurală” cuprinde ideea că instituțiile robuste și interconectate, în special în cadrul unei uniuni federale, pot juca un rol crucial în promovarea unei păci și stabilități durabile. O structură unificată, susținută de mecanisme eficiente de cooperare și interdependență economică, are potențialul de a reduce în mod semnificativ riscurile conflictelor între statele membre. 

   b. Uniunea Europeană cu Buget Federal și Trezorerie 

   În vizualizarea unei Uniuni Europene cu un buget federal și o trezorerie federală, se impune o centralizare substanțială a resurselor financiare și a politicii fiscale. Această centralizare este menită să stimuleze dezvoltarea economică echilibrată și convergența în regiuni și state membre, consolidând legăturile economice și politice și promovând stabilitatea în cadrul UE. 

   c. Reducerea Riscului de Confruntare Interguvernamentală 

   Stabilir ea unui sistem financiar și fiscal comun reduce riscurile asociate cu confruntările interguvernamentale. Statele membre, împărtășind în mod comun resursele și responsabilitățile financiare, dezvoltă un interes comun în menținerea stabilității și evitarea conflictelor, favorizând o abordare colaborativă în detrimentul tendințelor divizive. 

   d. Promovarea Intereselor Comune 

   Introducerea unui buget federal și a unei trezorerii ar putea direcționa strategic investițiile în cercetare, inovare, infrastructură și dezvoltare regională, consolidând coeziunea economică și socială în cadrul UE. 

   e. Construirea unei Comunități Unificate 

   Adoptarea unei structuri federale are potențialul de a întări sentimentul de comunitate și solidaritate între statele membre, contribuind la pacea structurală prin îmbunătățirea cooperării și dialogului. 

   Pe scurt, viziunea unei Uniuni Europene cu un buget federal și o trezorerie reprezintă o forță formidabilă în consolidarea păcii structurale. Prin integrarea mai profundă, creșterea coeziunii și angajamentul față de valori comune, această viziune încarnează o schimbare de paradigmă către o UE mai cooperativă, stabilă și rezistentă. 

   3.2. “Declarația Universală a Păcii” este o Urgență 

   Adâncindu-ne în principiile universale care stau la baza păcii, acest subcapitol leagă viziunea unei State Unite ale Europei de ideile articulate în Declarația Universală a Păcii. Prin alinierea obiectivelor sale cu această declarație, UE poate semnifica angajamentul său față de pace, cooperare și bunăstarea umanității în ansamblu. 

   Concluzii și perspective – Avansând Securitatea Umană 

   În căutarea unui viitor mai sigur și mai durabil, schimbarea imperativă de la securitatea națională tradițională concentrată pe aspecte militare la prioritizarea securității umane devine din ce în ce mai importantă. Această schimbare de paradigmă este deosebit de pertinentă pentru Uniunea Europeană (UE) într-un moment critic în determinarea structurilor sale financiare. Acest articol subliniază necesitatea urgentă de a crea o Uniune Bancară Europeană (UBE) completată de o Trezorerie Europeană și trezorerii naționale cooperative, promovând atât reziliența economică, cât și bunăstarea umană. 

   a. Securitatea Umană – o Prioritate Pivotantă într-un Peisaj în Schimbare 

   Peisajul global în evoluție necesită o reevaluare a priorităților de securitate, concentrându-se hotărât asupra securității umane. Cuprinzând protecția împotriva instabilității economice, a crizelor de sănătate publică și a provocărilor de mediu, securitatea umană devine o considerație imperativă pentru Uniunea Europeană în navigarea prin complexitățile contemporane, promovând stabilitatea și asigurând prosperitatea. 

   b. Argumentul pentru o Uniune Bancară Europeană 

   Înființarea unei Uniuni Bancare Europene apare ca un pas strategic pentru consolidarea stabilității financiare în întreaga Uniune Europeană. Armonizarea cadrului de reglementare și crearea unui mecanism unitar pentru gestionarea crizelor financiare, UBE depășește frontierele naționale, promovând cooperarea și solidaritatea economică. Aceasta se aliniază perfect cu principiile unui model de guvernare globală umanistă. 

   c. O Trezorerie Europeană pentru Prosperitate Colectivă 

   Complementând Uniunea Bancară Europeană, înființarea unei Trezorerii Europene este vitală pentru promovarea prosperității colective. O trezorerie centralizată facilitează politici fiscale coordonate, permitând o reacție mai eficientă la provocările economice. Această abordare colaborativă permite concentrarea resurselor, consolidând capacitatea UE de a aborda probleme precum șomajul, inegalitatea socială și tranziția către o economie durabilă și inclusivă. 

   d. Armonia între Trezoreriile Europene și Naționale 

   În timp ce o Trezorerie Europeană este crucială, importanța trezoreriilor naționale nu trebuie neglijată. Abordarea echilibrată implică cooperarea între trezoreriile europene și naționale, recunoscând nevoile și circumstanțele diverse. Această sinergie asigură că politicile financiare sunt adaptate la contextele locale, contribuind în același timp la obiectivele generale ale unității europene și securității umane. 

   e. Către un viitor rezistent și centrat pe om 

   Pe măsură ce Uniunea Europeană contemplă viitorul său financiar, o schimbare de paradigmă către o abordare centrată pe om este indispensabilă. Crearea unei Uniuni Bancare Europene, consolidată printr-o Trezorerie Europeană și cooperând cu trezoreriile naționale, semnifică un pas strategic către reziliență economică și securitate umană. Această arhitectură financiară cuprinzătoare nu numai că atenuează vulnerabilitățile economice, ci se aliniază și cu principiile unui model de guvernare globală umanistă, promovând un viitor în care bunăstarea indivizilor stă în fruntea considerațiilor politice. Momentul este propice pentru ca Uniunea Europeană să se angajeze în această călătorie transformațională, orientându-se către un viitor mai sigur, mai inclusiv și mai durabil pentru toți. 

   f. Către Dezvoltarea Umană Durabilă: Evaluarea Rolului Băncilor Private și Publice într-o Guvernare Globală Umanistă 

   În căutarea dezvoltării umane durabile în cadrul unui cadru de guvernare globală umanistă, alegerea între împrumuturile de la băncile private și publice devine o decizie pivotantă cu implicații profunde. Acest articol își propune să exploreze considerațiile subtile în jurul acestei alegeri, dissectând impactul potențial asupra structurilor economice, echității sociale și cooperării internaționale. 

   g. Băncile Private: Un Catalizator pentru Inovație și Eficiență 

   Operând într-un mediu competitiv, băncile private servesc ca unici catalizatori pentru inovație și eficiență. Natura competitivă încurajează rafinarea continuă a serviciilor, ducând potențial la soluții financiare mai eficiente pentru diverse sectoare și proiecte. Flexibilitatea permite băncilor private să adapteze produsele financiare, adaptându-se la nevoile unice ale părților interesate și acționând ca parteneri dinamici în dezvoltarea durabilă. 

   h. Băncile Publice: Alinierea cu Interesele Publice și Obiectivele Durabile 

   În contrast, băncile publice prioritizează în mod inherent interesele publice și obiectivele de dezvoltare durabilă. Această orientare permite luarea deciziilor în conformitate cu obiectivele societății în ansamblu, conservarea mediului și stabilitatea economică. Băncile publice acordă adesea împrumuturi la costuri reduse, făcându-le atractive pentru proiecte care promovează echitatea socială, reducerea sărăciei și conservarea mediului. Controlul de către entități publice asigură transparență și responsabilitate, elemente cruciale într-un model de guvernare globală umanistă. 

   i. Conectarea cu Dezvoltarea Umană Durabilă și Guvernarea Globală 

   În cadrul dezvoltării umane durabile, alegerea între băncile private și publice ar trebui să fie legată îndeaproape de includerea socială, justiția economică și sustenabilitatea mediului. Luarea deciziilor trebuie să prioritizeze instituțiile care contribuie la reducerea inegalităților și avansarea bunăstării colective. Atât băncile private, cât și cele publice, în cadrul unui model de guvernare globală umanistă, ar trebui să se alinieze cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), luând în considerare dimensiunile ambientale, sociale și economice. Adoptarea unei responsabilități pentru modelarea unei lumi mai echitabile, indiferent de structura de proprietate, devine imperativă. 

   Perspectivă – Integrarea Securității Umane în Guvernarea Europeană 

   Capitolul de concluzii servește ca o sinteză a elementelor cheie discutate pe parcursul acestui discurs, subliniind rolul fundamental al securității umane în cadrul cadrelor vizionate ale Statelor Unite ale Europei. Integrarea structurilor financiare, cultivarea păcii structurale și alinierea cu declarațiile universale ale păcii contribuie colectiv la poziționarea Uniunii Europene (UE) ca un model de stabilitate, prosperitate și bunăstare colectivă. 

   Acest capitol pătrunde în interacțiunea complexă dintre securitatea umană și structura de guvernare a UE. Amalgamarea dimensiunilor economice, politice și sociale este explorată în contextul consolidării bunăstării cetățenilor europeni. Alinierea strategică a mecanismelor financiare cu obiectivele mai largi ale păcii structurale pune bazele pentru o abordare comprehensivă și durabilă a securității umane pe continentul european. 

   Prin examinarea meticuloasă, capitolul subliniază modul în care integrarea structurilor financiare formează un element central în stabilirea unei fundații solide pentru securitatea umană. Statele Unite ale Europei vizionate, cu sistemul lor bancar și trezoreria unificate, nu apar doar ca o entitate economică, ci ca un garant al bunăstării și securității cetățenilor. Conexiunea intricate dintre stabilitatea economică și securitatea umană este meticulos desfășurată, accentuând abordarea holistică necesară pentru promovarea unui viitor armonios și sigur. 

   Mai mult, capitolul examinează relația simbiotică dintre pacea structurală și securitatea umană. Elucidând modul în care o Europă unită, cu aparatul său financiar integrat, contribuie activ la prevenirea și rezolvarea conflictelor. Caracterul interconectat al instituțiilor din cadrul unei uniuni federale este prezentat ca un mecanism de atenuare a conflictelor potențiale, plasând bunăstarea cetățenilor în fruntea proiectului european. 

   În aliniere cu declarațiile universale ale păcii, capitolul accentuează dimensiunile morale și etice ale guvernării europene. Prin ancorarea principiilor sale în idealurile acceptate global, UE își reafirmă angajamentul nu doar față de stabilitatea regională, ci și față de cauza mai largă a păcii internaționale. Discuția navighează prin subtilitățile alinierii politicilor, strategiilor și acțiunilor cu principiile articulate în declarațiile universale, stabilind un cadru normativ pentru guvernarea europeană. 

   a. Un Viitor Armonios bazat pe Securitatea Umană 

   În concluzie, această explorare comprehensivă delimitează o traiectorie în care securitatea umană apare ca prioritatea principală în prioritățile europene. Conceptualizarea unor State Unite ale Europei, consolidate de structuri financiare integrate în mod transparent, un angajament față de pacea structurală și respectarea idealurilor universale, pictează un portret viu al unui continent dedicat cu seriozitate prioritizării bunăstării și securității diverse cetățenii. 

   Pe măsură ce discursul își imaginează acest viitor armonios, accentuează natura imperativă a integrării acestor elemente în mod transparent în structura guvernării europene. Sinteza dintre puterea economică, pace și principii etice devine piatra de temelie în modelarea unor State Unite ale Europei care să servească autentic ca un refugiu pentru prosperitatea și pacea umană. Acest capitol de încheiere subliniază importanța unei abordări holistice, îndemnând factorii de decizie să elaboreze politici și strategii care să prioritizeze securitatea umană ca temelie pentru un viitor european rezistent și prosper.

   b. Ideea unei “păci structurale” cu un nou model social și o Noua Ordine Mondiala, împreună cu necesarul concept al unei Trezorerii Internaționale în cadrul unei Federații Mondiale, reprezintă o paradigma vizionară și ambițioasă pentru guvernarea globală și organizarea socială. Un astfel de concept implică o reconsiderare cuprinzătoare a ordinii mondiale existente, a structurilor economice și a cooperării internaționale. Iată o schiță amplă a modului în care o astfel de viziune ar putea fi conceptualizată.