Parlamentul European adoptă o lege pentru a stimula industria cipurilor în UE

Parlamentul European a adoptat astăzi planuri pentru asigurarea aprovizionării UE cu cipuri prin stimularea producţiei şi inovării şi prin stabilirea unor măsuri de urgenţă împotriva penuriei, informează un comunicat de presă, remis astăzi.

Noua lege, deja convenită între Parlament şi Consiliu, vizează crearea unui mediu favorabil pentru investiţii în cipuri în Europa, prin accelerarea procedurilor de autorizare şi recunoaşterea importanţei critice a cipurilor printr-un aşa-numit "statut cel mai înalt la nivel naţional". Întreprinderile mici şi mijlocii vor beneficia, de asemenea, de un sprijin sporit, în special în domeniul proiectării cipurilor, pentru a stimula inovarea.

Legislaţia va sprijini proiecte care susţin securitatea aprovizionării UE prin atragerea de investiţii şi consolidarea capacităţii de producţie. În timpul discuţiilor cu reprezentanţii Consiliului, eurodeputaţii au obţinut un acord pentru 3,3 miliarde EUR pentru cercetare şi inovare legate de cipuri. Va fi creată o reţea de centre de competenţă pentru a aborda deficitul de competenţe în UE şi pentru a atrage noi talente pentru cercetare, proiectare şi producţie.

Va fi instituit un mecanism de răspuns la situaţii de criză, prin care Comisia va evalua riscurile la adresa aprovizionării UE cu semiconductori. Indicatorii de avertizare timpurie din statele membre vor fi utilizaţi pentru a declanşa o alertă de deficit la nivelul UE. Acest mecanism va permite Comisiei să pună în aplicare măsuri de urgenţă, cum ar fi prioritizarea aprovizionării cu produse afectate în mod special de o penurie sau efectuarea de achiziţii comune pentru statele membre. Deputaţii europeni au adus îmbunătăţiri mecanismului propus prin introducerea unui instrument de cartografiere care va contribui la identificarea posibilelor blocaje în aprovizionare. Aceste măsuri vor fi o soluţie de ultimă instanţă în cazul unei crize în sectorul semiconductorilor. Parlamentul a susţinut, de asemenea, dispoziţii privind consolidarea cooperării internaţionale cu partenerii strategici şi privind drepturile de proprietate intelectuală, pentru a garanta avantajele competitive şi protecţia sectorului UE.

Raportorul Dan Nica (S&D, România) a declarat: "Prin Actul european privind cipurile, urmărim să consolidăm poziţia UE în peisajul mondial al semiconductorilor şi să abordăm vulnerabilităţile lanţurilor de aprovizionare expuse de pandemie. Dorim să avem mai multă influenţă şi să devenim lideri, aşa că am asigurat 3,3 miliarde EUR pentru cercetare şi inovare. Ne propunem să sporim capacitatea tehnologică şi punem în aplicare măsuri de combatere a eventualelor deficite. Europa este pregătită să facă faţă provocărilor viitoare din industria semiconductorilor, acordând prioritate autonomiei strategice, securităţii şi unui mediu de afaceri favorabil."

Un studiu al Parlamentului European subliniază că ponderea Europei în capacitatea de producţie globală a semiconductorilor este sub 10%. Propunerea legislativă urmăreşte să o aducă până la 20%. O altă analiză a Parlamentului din 2022 a evidenţiat faptul că pandemia a scos la iveală vulnerabilităţi de lungă durată în lanţurile de aprovizionare globale, iar deficitul fără precedent de semiconductori este un prim exemplu. Aceste deficite au condus, printre altele, la creşterea costurilor pentru industrie şi la creşterea preţurilor pentru consumatori şi au încetinit ritmul redresării în Europa.

Prin adoptarea acestei legi, eurodeputaţii răspund propunerilor cetăţenilor făcute în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei. Actul abordează propunerea 11(5) prin promovarea extinderii tehnologiei europene ca alternativă solidă la omologii străini. De asemenea, acesta răspunde nevoii de securitate a aprovizionării şi de îmbunătăţire a producţiei în Europa (propunerea 12(12)). Actul reflectă, de asemenea, propunerile 17(3) şi 17(7), care pledează pentru consolidarea lanţurilor de aprovizionare ale UE prin investiţii strategice şi consolidarea cooperării între statele membre în vederea gestionării riscurilor. Cu investiţii publice şi private mobilizate în valoare de peste 43 de miliarde EUR, legea stabileşte măsuri de gestionare proactivă şi de reacţie rapidă la viitoarele perturbări ale lanţurilor de aprovizionare.