Reporter: Cum a ieşit Regiunea din pandemie şi care sunt efectele pe care le are războiul de la graniţă asupra activităţii Agenţiei?
Vasile Asandei: Suntem o organizaţie care funcţionează doar pe baze colaborative cu partenerii regionali, naţionali şi internaţionali, astfel încât contextul economic, social şi geopolitic ne poate influenţa activitatea. În ultimii ani, însă, am înţeles că perioadele fără crize, schimbări, provocări sunt aproape utopice. De aceea, cred că acum, mai mult ca oricând, este nevoie să ne concentrăm pe a fi rezilienţi, inovativi, capabili să valorificăm oportunităţi, chiar şi în condiţii grele de piaţă.
Reporter: Cum se resimte actualul context macroeconomic (inflaţe, criză energetică, dobânzi crescute...) în activitatea Agenţiei?
Vasile Asandei: Cum menţionam şi anterior, aş spune că trebuie privit ca pe o oportunitate. Anul 2023 este un an cu o avalanşă de resurse din fonduri europene, atât pentru mediul public, cât şi pentru mediul privat. Preocuparea noastră este aceea de a stimula actorii regionali să le folosescă cu înţelepciune, ţinând cont atât de contextul macroeconomic de care vorbiţi, dar mai ales de o viziune de dezvoltare pe termen mediu şi lung. La nivel naţional, de asemenea este absolut necesară o corelare a acestor finanţări, pentru a genera impact în teritorii.
Reporter: Ce proiecte au fost/estimaţi că vor fi depuse pentru realizarea de investiţii din bugetul 2021-2027 (în ce domenii şi în ce zone)?
Vasile Asandei: Pentru o imagine mai clară, vă indicăm câteva cifre care arată ce rezultate vrem să obţinem:
- 2.520 de întreprinderi sprijinite;
- 350 de IMM-uri care introduc inovaţii de produse sau procese
- 80 de start-up-uri susţinute;
- 9.840 de locuinţe cu o performanţă energetică îmbunătăţită;
- 20 de tone de CO2eq/an emisii de gaze cu efect de seră evitate;
- 66 de hectare de spaţii verzi amenajate;
- 37 km de piste ciclabile realizate;
- 2 milioane de locuitori din oraşe care beneficiază de transport urban durabil;
- 244 km de drumuri judeţene modernizate;
- 40.000 de elevi găzduiţi în unităţi de învăţământ modernizate;
- 1.290.000 mp de spaţii deschise create sau reabilitate în zonele urbane;
- 20 de situri culturale şi turistice puse în valoare.
Reporter: Ce proiecte se află în aprobare/derulare în regiune?
Vasile Asandei: Este o perioadă în care eforturile noastre şi ale beneficiarilor din ultimii ani dau roade. Anul 2022 a fost un an al "recunoaşterii meritelor" în care Regiunea Nord-Est a atras atenţia prin proiecte considerate de succes la nivel national, dar şi european. De exemplu, în perioada 21 septembrie-21 octombrie 2022, sub sloganul "La noi acasă-i meserie", s-a desfăşurat o amplă campanie de comunicare ce a pus reflectoarele pe Regiunea Nord-Est, ca parte din programul "Europa în regiunea mea", iniţiat de Comisia Europeană, în parteneriat cu ADR Nord-Est.
Proiectul emblematic, în jurul căruia s-a gândit toată campania, este Colegiul Tehnic "Laţcu Vodă" din Siret, o unitate de învăţământ care pregăteşte viitori mecanici, tehnicieni transporturi, textilişti sau maiştri auto, oferindu-le o calificare profesională. Aici s-au construit şi dotat ateliere, laboratoare şi un amfiteatru, iar mesajul campaniei a fost centrat pe importanţa unei meserii, pe formarea şi asigurarea forţei de muncă calificate pentru viitor, ACASĂ, în regiune.
Celelalte trei proiecte însoţitoare promovate în campanie sunt despre modernizarea, extinderea şi dotarea Grădiniţei Luminiţa, dar şi despre revitalizarea a două terenuri degradate din jurul lacului de acumulare Siret-Rogojeşti şi din strada Sucevei, proiecte prin care se extinde spaţiul verde, oferind facilităţi de agrement pentru comunitatea locală.
Reporter: Cât de mult se axează acestea pe segmentul smart?
Vasile Asandei: Avem multe proiecte de tip smart în desfăşurare. Ca să vă dau doar un exemplu, m-aş opri la Centrul de Inovare si Transfer Tehnologic MAVIS (Managementul vârstnicului şi îmbătrânirii sănătoase), derulat de Universitatea de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa Iaşi, care va fi unicul centru de "smart ageing din România.
Investiţia, în valoare de 1,32 milioane euro, are în vederea exploatarea oportunităţilor economice generate de "economia argintie", dezvoltarea şi transferul de soluţii tehnologice şi servicii către economie. Gestionarea provocărilor societale reprezentate de îmbătrânirea populaţiei, accesibilitatea serviciilor socio-medicale, calitatea actului medical, prevenţia, diagnosticarea şi terapia bolilor au fost premisele care au dus la această idee ambiţioasă de proiect.
Centrul de Inovare şi Transfer Tehnologic MAVIS va fi finalizat pe 31 mai 2023 şi va deveni un pilon cheie al ecosistemului regional de inovare, capabil să conecteze oportunităţile pieţei din domeniul economiei argintii şi bolilor cronice (e-health, smart textiles, biotech etc.) cu nevoile utilizatorilor finali şi capacităţile mediului de afaceri de a satisface aceste nevoi.
Reporter: Ce sumă este alocată din bugetul 2020-2027 regiunii pe care o reprezentaţi?
Vasile Asandei: Programul Regional Nord-Est are cea mai generoasă alocare financiară disponibilă unei regiuni din România (1,75 miliarde euro) şi este structurat pe opt priorităţi, cu alocări financiare dedicate, după cum urmează:
- Nord-Est - O regiune mai competitivă, mai inovativă (420,07 milioane euro);
- Nord-Est - O regiune mai digitalizată (101,11 milioane euro);
- Nord-Est - O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul (391,98 milioane euro);
- Nord-Est - O regiune cu o mobilitate urbană mai durabilă (277,31 milioane euro);
- Nord-Est - O regiune mai accesibilă (182,16 milioane euro);
- Nord-Est - O regiune educată (192,10 milioane euro);
- Nord-Est - O regiune mai atractivă (120,41 milioane euro);
- Asistenţă tehnică (74,23 milioane euro).
Reporter: Care este gradul de absorbţie, la nivel regional, a fondurilor alocate din bugetul precedent?
Vasile Asandei: 728 milioane de euro, sumă nerambursabilă, au fost investiţi dintr-un total de 999 milioane de euro disponibili. La nivel regional, rata de absorbţie este de 72%.
Reporter: Care este valoarea fondurilor UE atrase în 2022?
Vasile Asandei: În 2022 au fost semnate 176 contracte. Valoarea totală a acestora este de 82 milioane euro.
Reporter: Care este problematica sectorului?
Vasile Asandei: Dificultăţile întâmpinate de beneficiari pe parcursul implementării proiectelor au fost generate cu precădere de:
- prelungirea duratelor procedurilor de achiziţie publică, ca urmare a înregistrării de contestaţii, cu perioade foarte mari de timp (în unele cazuri acestea depăşind un an);
- întârzieri în execuţia contractelor de lucrări, ca urmare a:
--identificării, în implementare, a necesităţii executării unor categorii de lucrări neprevăzute în proiectele tehnice;
--utilizării de către antreprenori a unor resurse insuficiente în raport cu graficul de execuţie asumat prin contract (din cauza scăderii capacităţii acestora, pe fondul adâncirii efectelor crizei economice);
- întârzieri datorate rezilierii unor contracte de lucrări, ca urmare a incapacităţii antreprenorilor de a continua execuţia lucrărilor (determinată de insolvenţă/falimentul acestora) şi, în consecinţă, prelungirea cu durata necesară organizării unor noi proceduri de achiziţie de contracte de lucrări, pentru restul de executat;
- majorarea preţurilor materialelor de construcţii
Reporter: Care credeţi că ar fi soluţiile pentru rezolvarea acestora?
Vasile Asandei: O bună guvernanţă şi echipe profesioniste pot depăşi inclusiv aceste situaţii dificile. Avem o preocupare continuă pentru creşterea capacităţii administrative, atât a noastră, cât şi a beneficiarilor noştri. Chiar în luna februarie 2023 am finalizat un proiect prin care am realizat primul Road Map de creştere a capacităţii administrative din România, cu sprijinul OECD - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi al Direcţiei Generale pentru Politică Regională şi Urbană a Comisiei Europene (DG REGIO).
În calitate de Autoritate de Management, ne propunem să aducem schimbări majore în sistemul de management, în modul de implementare a proiectelor, astfel încât acest proces să fie mai scurt, mai eficient şi cu mai puţin efort administrativ. Ne dorim să ajungem în punctul în care regiunea noastră va fi o regiune prosperă, iar la finalul acestui program să avem un grad de absorbţie ridicat, dar, mai ales, să avem proiecte cu impact care schimbă viaţa cetăţenilor din regiunea noastră. Cuvântul de ordine al perioadei viitoare este "Împreună!".
Reporter: Mulţumesc!
(Interviu preluat din Revista BURSA Construcţiilor)