169 DE SENTINŢE PE ÎNGHEŢAREA CURSULUI VALUTAR Tribunalul Gorj nu se dezminte - trei definitive pe îngheţarea CHF, în aceeaşi zi

Dosarele deschise în instanţă pe îngheţarea francului elveţian (CHF) la valoarea de la data acordării creditelor îşi continuă mersul nestingherite de faptul că Guvernul Cioloş a trimis la Curtea Constituţională a României (CCR) Legea Conversiei împrumuturilor în moneda elveţiană.

Nu mai puţin de trei decizii definitive de îngheţare a cursului CHF/Leu a dat Tribunalul Gorj în data de 2 noiembrie, după ce, cu circa o săptămână înainte, Dacian Cioloş a sesizat CCR asupra Legii conversiei.

Toate cele trei hotărâri ale instanţei gorjene stabilesc atât plata ratelor la valoarea francului elveţian din momentul contractării creditelor, cât şi returnarea diferenţelor de curs plătite de client băncii în toată această perioadă

Până acum, au fost pronunţate 169 de sentinţe de îngheţare a cursului, la nivel naţional, dintre care 52 definitive, conform informaţiilor care au apărut în mediul online.

Acestea arată că, în luna octombrie, au fost pronunţate 9 astfel de hotărâri, dintre care 7 în Gorj şi 2 în Bucureşti.

Din cele 52 de dosare în care instanţa a dat decizii definitive, 15 au fost încheiate de Bancpost, 9 aparţin OTP Bank, alte 9 sunt cazuri ale Piraeus Bank, 6 reprezintă credite date de Credit Europe Bank, 5 sunt ale Volksbank, 4 aparţin Raiffeisen Bank şi alte 4 sunt împrumuturi acordate de Banca Românească.

Cele 117 sentinţe pe fond sunt repartizate după cum urmează: 17 -Bancpost, 23 - OTP Bank, 21 - Piraeus Bank, 16 - Volksbank, 15 - Raiffeisen, 8 - Banca Românească, 6 - Credit Europe Bank şi 1- Millenium Bank.

Pe lângă dosarele individuale care au ca subiect îngheţarea cursului CHF/Leu, în justiţie există şi cazuri colective cu aceeaşi speţă.

Unul dintre dosarele colective, în care avocatul Gheorghe Piperea îi apără pe clienţii băncilor, a ajuns pe masa Curţii Europene de Justiţie (CJUE), prin întrebările preliminare trimise de Curtea de Apel Oradea.

Răsvan Horaţiu Radu, agentul nostru guvernamental pentru CJUE, respectiv reprezentantul Guvernului român pe lângă Curtea Europeană de Justiţie (demnitar ce face parte din Ministerul Afacerilor Externe), a răspuns în iulie 2016 solicitării CJUE adresată Guvernului României pe subiect.

În răspunsul său, Răsvan Horaţiu Radu spune că "obligaţia de plată într-o moneda străină (aceeaşi în care a fost contractat împrumutul), în contextul atribuirii riscului privind variaţia cursului valutar în sarcina exclusivă a consumatorului, conduce la o situaţie incertă pentru consumator. Mai precis, costurile pe care acesta trebuie să le suporte ar putea creşte, aparent, fără o limită maximă, iar împrumutătorul nu are obligaţia de a furniza în schimb vreun serviciu".

Totodată, reprezentantul Guvernului nostru la CJUE apreciază că inserarea de clauze privind asumarea întregului risc valutar de către consumator, fără să fie prevăzute mecanisme contractuale în sensul atenuării acestui risc, denotă crearea unui dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, încă de la încheierea contractului. Răsvan Horaţiu Radu precizează, în răspunsul său, obţinut de ziarul BURSA: "Faptul că împrejurarea ce reprezintă materializarea riscului se produce de abia la un moment ulterior şi se exprimă prin crearea unui dezechilibru între prestaţii nu înseamnă că dezechilibrul semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor nu există încă de la momentul încheierii contractului. (...) Rezultă din situaţia de fapt reţinută de instanţa de trimitere că banca avea posibilitatea de a face uz de variaţiile de pe piaţa valutară, ceea ce reprezintă un context riscant pentru consumator".

În scrisoarea Guvernului către CJUE se mai menţionează că francul elveţian fluctuează pe piaţa bancară internaţională, "în timp ce alte monede străine (euro) sunt corelate cu leul, ca urmare a protecţiei pe care Banca Naţională a României o oferă ratei de schimb valutar".

Ignorând parcă opiniile reprezentantului său la CJUE, în 24 octombrie, Guvernul Cioloş a atacat la Curtea Constituţională Legea conversiei creditelor în CHF la cursul istoric.

Premierul Dacian Cioloş a precizat, ulterior: "Din punctul nostru de vedere, este important ca această lege să-i vizeze pe cei cărora le e pus în pericol venitul lunar din cauza ratelor la bancă în urma modului cum au evoluat aceste credite. Faptul că am trimis la CCR această lege nu este pentru că suntem împotriva ei. Sunt acolo câteva elemente, aşa cum a fost ea votată în Parlament - pentru că, din păcate, Parlamentul nu a luat în considerare amendamentele pe care le-am propus - care, din punctul nostru de vedere, ar fi făcut-o aplicabilă, şi dacă nu clarificăm constituţionalitatea, acum, înainte de a intra ea în vigoare, există riscul ca ea să producă efecte şi peste câteva luni altcineva să o atace".

În explicaţiile sale, premierul Cioloş a vorbit despre necesitatea ca această lege să aibă un caracter social, în condiţiile în care în sesizarea trimisă CCR nu face referire la acest aspect.

În opinia lui Dan Bucşa, macro-economist în cadrul UniCredit Bank Londra, Legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării împrumuturilor oferă un câştig nemeritat debitorilor în această monedă.

Domnia sa susţine că, până acum, împrumutaţii în euro şi franci elveţieni au plătit mult mai puţin decât cei care s-au împrumutat în lei. Specialistul adaugă: "Dacă ne uităm la raportul sume rămase de plată - colateral, el este mult mai mare la creditele în valută, iar după părerea noastră impreviziunea invocată de Curtea Constituţională la asta se referă".

CCR urmează să se pronunţe asupra Legii conversiei în data de 23 noiembrie.