18 LUNI IROSITE Guvernele de dreapta, incapabile să repare legile justiţiei

Asaltul dat de coaliţia PSD-ALDE-UDMR în perioada 2017-2019 asupra legilor justiţiei, deşi a fost stopat după demiterea în octombrie 2019 a guvernului Dăncilă, încă îşi produce efectele. Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) nu a fost încă desfiinţată, deşi atât Ludovic Orban, la preluarea mandatului de premier, în 4 noiembrie 2019, cât şi Florin Cîţu, în momentul preluării funcţiei de prim-ministru, la 23 decembrie 2020, au promis că secţia specială de anchetare a magistraţilor - secţie ce a fost dur criticată în rapoartele MCV şi Greco, din cauza presiunii pusă asupra independenţei magistraţilor - va înceta să mai funcţioneze. Legile justiţiei, care să stabilească în mod clar modalitatea de numire a procurorilor de rang înalt şi care să îi confere un rol clar Consiliului Superior al Magistraturii în această procedură, precum şi cu privire la răspunderea magistraţilor, se află în dezbatere în interiorul coaliţiei de guvernare (PNL-USRPLUS-UDMR), după ce au stat şase luni în dezbatere publică, şi nu se ştie când vor ajunge în Parlament.

Ceea ce a pregătit fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, se pare că nu a mai fost valabil în mandatul noului ministru Stelian Ion, care a ales să îşi impună propria viziune atât cu privire la modul în care trebuie desfiinţată SIIJ, cât şi cu privire la procedura de numire a procurorilor de rang înalt, în care preşedintele ţării ar fi jucat doar un rol formal.

În ceea ce priveşte desfiinţarea SIIJ, la dezbaterea proiectului de lege de către Consiliul Superior al Magistraturii în şedinţa din 11 februarie, care a durat peste şapte ore, Stelian Ion a reuşit să îşi atragă antipatia unor membri ai Secţiei pentru Judecători, care iniţial erau pentru desfiinţarea acestei secţii, cum ar fi Corina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Bogdan Mateescu, preşedintele CSM. Pentru că ministrul Stelian Ion a refuzat orice dialog privind garanţiile suplimentare solicitate de magistraţi, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului de lege privind desfiinţarea secţiei speciale. Au fost înregistrate 11 voturi pentru aviz negativ, 7 pentru aviz favorabil şi un vot pentru aviz favorabil cu observaţii.

În avizul CSM se arată că "soluţia normativă propusă nu este însoţită de instituirea unor garanţii menite să dea eficienţă principiului independenţei justiţiei prin asigurarea unei protecţii adecvate a judecătorilor şi procurorilor împotriva unor eventuale presiuni exercitate asupra lor. Astfel de garanţii se regăseau în forma anterioară a proiectului de act normativ (n.r. - întocmit în mandatul liberalului Cătălin Predoiu) şi ar fi putut constitui o bază pentru iniţierea unei analize consistente care să ofere soluţiile potrivite pentru protejarea independenţei justiţiei. În mod regretabil însă, aceste garanţii au fost calificate drept superimunităţi în unele luări de poziţie publice inclusiv ale unor reprezentanţi ai celorlalte puteri în stat".

Cu toate acestea, Camera Deputaţilor a votat în luna martie desfiinţarea SIIJ, introducând însă în proiectul iniţiat de ministrul Stelian Ion amendamentul potrivit căruia magistraţii pot fi urmăriţi penal doar cu avizul Procurului General sau al CSM. Imediat după ce proiectul de lege a trecut de Camera Deputaţilor, în 29 martie, înainte ca acesta să fie trimis la Senat - ce este for decizional cu privire la această iniţiativă legislativă -, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a anunţat că solicită Comisiei de la Veneţia un aviz în legătură cu viitorul act normativ.

Solicitarea lui Stelian Ion a blocat practic cursul adoptării actului normativ, fapt reflectat şi de declaraţia recentă a Iuliei Scântei, preşedintele Comisiei Juridice din Senat, care a spus că proiectul de lege va intra în plenul Camerei Superioare a Parlamentului abia după ce va fi primit avizul Comisiei de la Veneţia cu privire la această speţă.

Toată această stare de lucruri a atras nemulţumirea mai multor magistraţi din ţara noastră, care susţin că actuala putere politică trebuie să urgenteze reforma din justiţie.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie au arătat, ieri, prin intermediul unui comunicat comun, că "fără reforme reale şi rapide în justiţie, independenţa magistraturii române va fi distrusă iremediabil".

"Niciuna dintre modificările de esenţă dăunătoare aduse legilor justiţiei, realizată în perioada 2018-2019 şi intrată în vigoare, încă nu a fost abrogată", arată judecătorii şi procurorii în comunicatul citat.

Cele trei asociaţii de magistraţi au întocmit şi o listă cu zece urgenţe, pe baza ultimului raport MCV, pe care Guvernul ar trebui să le rezolve, între care desfiinţarea Secţiei Speciale, revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi limitarea rolului ministrului justiţiei în aceste proceduri dar şi reorganizarea Inspecţiei Judiciare.

Printre urgenţele invocate de magistraţi se numără şi una care, în perioada guvernărilor PSD, a fost motiv de urmărire disciplinară a procurorilor şi judecătorilor incomozi. Astfel, cele trei asociaţii solicită abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la "manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului". Mai precis, magistraţii solicită să aibă dreptul la liberă exprimare cu privire la acţiunile puterii legislative şi puterii executive care au impact asupra independenţei justiţiei, independenţei judecătorilor şi procurorilor şi statului de drept.