25 de state membre ale UE, angajate să semneze pactul fiscal

Toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Cehiei şi a Marii Britanii, au fost de acord, ieri, cu semnarea unui nou tratat menit să oprească cheltuiala publică exagerată în zona euro şi să stopeze criza datoriilor paralizantă pentru bloc, informează The Washington Post. De asemenea, liderii UE au mai promis să stimuleze creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă.

Noul tratat, cunoscut drept pact fiscal, include reguli stricte pentru îndatorare şi face mult mai dificilă evitarea sancţiunilor de către ţările cu un deficit mare. Cele 17 state ale zonei euro speră că reglementările mai dure vor restabili încrederea în moneda comună şi vor convinge investitorii că toate statele îşi vor aduce datoriile sub control.

"Avem o majoritate de 25 care vor semna acum tratatul", a declarat premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, la finalul summit-ului.

Deşi noile reglementări se aplică doar celor 17 state membre ale zonei euro, uniunea monetară doreşte să obţină sprijinul celorlalte state din UE, cu speranţa că acordul va fi eventual integrat în principalul tratat UE.

Marea Britanie anunţase încă din decembrie că nu va semna tratatul, în timp ce Republica Cehă nu l-a semnat din motive de procedură parlamentară.

"Nu vreau să stau în calea a ceea ce doresc liderii UE să facă", a declarat premierul britanic, David Cameron, adăugând: "Acesta, însă, nu este un tratat UE, întrucât eu am folosit dreptul de veto".

Liderii prezenţi la summit au promis, de asemenea, să stimuleze creşterea economică şi să creeze locuri de muncă în întreaga regiune, o recunoaştere a faptului că atenţia exclusivă asupra austerităţii a avut efecte secundare dureroase.

"Avem nevoie de disciplină, dar avem nevoie şi de creştere", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Liderii au mai promis să ofere mai mult sprijin pentru tineri, pentru a uşura tranziţia acestora pe piaţa muncii, să folosească fonduri de dezvoltare neutilizate pentru crearea de locuri de muncă, să reducă barierele de afaceri în toate statele membre şi să se asigure că întreprinderile mici au acces la credit.

Însă, UE nu a lansat vreo ofertă de stimulente financiare. Barroso a precizat că mai sunt 82 de miliarde de euro din fondurile de dezvoltare care vor fi alocate astfel încât companiile mici şi mijlocii să le folosească pentru scopuri variate, printre care şi ca garanţii pentru creditarea din partea băncilor.

Pe de altă parte, Grecia a ajuns mai aproape de un acord cu deţinătorii privaţi ai titlurilor sale în vederea reducerii datoriei ţării în mod semnificativ, astfel încât să deschidă calea către pachetul de sprijin de 130 miliarde de euro.

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a afirmat că speră ca un acord final cu Grecia să existe "în următoarele zile", cel mai probabil la o întâlnire specială a miniştrilor de Finanţe din zona euro.

Însă, unii lideri europeni se tem că nici cel de-al doilea acord nu va fi îndeajuns pentru a repara finanţele Greciei, unii dintre ei blamând Atena pentru nerespectarea promisiunii sale de a reduce cheltuielile şi de a introduce măsuri de austeritate.

Preşedintele Traian Băsescu, prezent la summit, a declarat că ţara noastră are răgaz până la finalul anului 2013 să modifice Constituţia pentru includerea prevederilor Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Economică şi Monetară.

Şeful statului a precizat: "A mai rămas de clarificat la nivel naţional modul de introducere în Constituţie a obligaţiei de respectare limitei de 0,5% din PIB a deficitului structural. Practic, avem răgazul să modificăm Constituţia până la finalul lui 2013, deci încă un an de la data intrării de vigoare. Sigur, se poate întâmpla să intre în vigoare mai repede, dacă 12 state îl ratifică mai devreme de 1 ianuarie 2013. Nu exclud această posibilitate şi vreau să cred că România va fi una din aceste ţări".