Convergenţa reală şi adoptarea monedei euro

De la bun început, doresc să salut opiniile exprimate de către colaboratorii ziarului Bursa, cu privire la adoptarea monedei euro. Avem nevoie acum de acest schimb de opinii, deoarece, printr-un document oficial, respectiv programul de convergenţă 2015-2018, Guvernul României şi-a propus trecerea la euro, începând cu anul 2019.

Intrarea României în zona euro va influenţa deciziile şi acţiunile tuturor actorilor vieţii politice, economice şi sociale şi, mai ales, ale celor din sistemul financiar. Ar fi de dorit, ca schimbul de opinii pe acest subiect de interes naţional să fie reprezentativ pentru întreaga societate românească şi nu numai pentru un sector economic sau altul.

În acest cadru, remarc punctul de vedere cu privire la caracterul decisiv al convergenţei reale, în luarea deciziei cu privire la data aderării la euro (vezi Daniel Dăianu, în Bursa din 18 mai 2015).

Fără îndoială, au sens îngrijorările exprimate în legătură cu funcţionalitatea zonei euro, ca, de exemplu, pierderea unor pârghii importante pentru atenuarea impactului şocurilor asimetrice, cum sunt politica monetară şi de curs şi recurgerea la devalorizări interne pentru corectarea dezechilibrelor; lipsa unor aranjamente fiscale adecvate; structuri diferite ale economiilor; menţinerea unor cauze obiective pentru diferenţele de inflaţie între diferitele ţări etc. Există o întreagă literatură de specialitate cu privire la aceste probleme.

Statele membre ale Uniunii Europene vin cu răspunsuri la problemele respective, chiar dacă, uneori, parţiale, prin întărirea guvernanţei economice la nivelul Uniunii, inclusiv a supravegherii pieţelor financiare, prin politicile europene structurale şi de coeziune. În fapt, prin realizarea, treptată, a unei adevărate Uniuni Economice şi Monetare. Cât de lung va fi acest proces, rămâne de văzut, dar el este real, progresează şi, mai ales, individualizează , tot mai mult, zona euro, în interiorul UE, ca factor determinant în ceea ce priveşte deciziile asupra viitorului şi politicilor UE.

Neconvingătoare rămâne însă susţinerea condiţionării adoptării euro de atingerea unui anumit grad de convergenţă reală, afirmată în punctul de vedere menţionat. Ni se sugerează, acum, că potrivit ar fi un nivel al produsului intern brut pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, de peste 70 la sută din media zonei euro. Desigur, cifra de 70 este şi ea relativă, greu de demonstrat că am fi mai "pregătiţi" atunci pentru euro, ca, de altfel, şi cifra avansată de alte opinii din sectorul financiar, care indicau un nivel de cel puţin 60 la sută din media Uniunii (28 de state membre). În programul României de convergenţă, transmis Comisiei Europene, la orizontul anului 2020, se prevede un nivel al PIB pe locuitor de circa 71 la sută din media Uniunii (faţă de media zonei euro, nivelul ar fi mai mic).

O dată cu intrarea României în UE, avem un singur obiectiv prioritar, căruia ar trebui să-i subordonăm toate acţiunile noastre: atingerea standardului de viaţă mediu din UE, într-o perioadă de timp rezonabilă, adică pe parcursul unei generaţii. Prin urmare, convergenţa reală este esenţială pentru sporirea bunăstării cetăţenilor României.

Dar, acum, discutăm despre faptul dacă convergenţa reală ar trebui să condiţioneze aderarea României la zona euro. Iar aici, aşa cum am arătat într-un articol precedent ( ziarul Bursa din 15 mai 2015), determinantă este îndeplinirea criteriilor de convergenţă (denumită şi nominală) şi sustenabilitatea acestei performanţe pe termen lung.

Este timpul să recunoaştem că România a devenit vulnerabilă în faţa crizei financiare şi economice, la sfârşitul anului 2008, datorită politicilor fiscale, bugetare şi a celor de credit din anii premergători crizei şi nu pentru faptul că era şi este încă o economie în curs de dezvoltare.

Majorarea veniturilor din sectorul public şi a beneficiilor sociale, inclusiv a drepturilor de pensii, a fost nesustenabilă, fiind posibilă şi pe seama expansiunii fără precedent , a creditului. Datoria externă pe termen scurt atinsese pragul de avertizare pentru piaţa internaţională a capitalului.

Corectarea dezechilibrelor acumulate se producea în orice situaţie. Şi rămâne deschisă discuţia, dacă un mod de corectare prin devalorizări interne nu este mai transparent şi mai direct , decât cel netransparent , prin deprecierea monedei naţionale (ceea ce , evident, nu înseamnă că nu pot fi folosite ambele metode, aşa cum s-a procedat în România). Iar pentru ca echilibrele recâştigate să rămână sustenabile, corecţiile au fost însoţite de reforme structurale, din păcate, neduse până la capăt.

Grecia este o economie dezvoltată. A ajuns într-o situaţie financiară extrem de grea nu pentru faptul că este în zona euro, ci ca urmare a datoriei sale publice exagerate. Iar când vorbim de un caz de supra-îndatorare, fie că este vorba de o ţară, de o firmă sau de o persoană, se uită prea des, că, întotdeauna, avem doi vinovaţi: debitorul şi creditorul. În consecinţă, în cadrul programelor de restructurare, unii creditori acceptă să şteargă o parte din datoria debitorilor, fie în mod direct , ca în Grecia, fie prin declararea creditelor ca neperformante şi încercarea de valorificare a acestora pe piaţă, cu pierderile de rigoare. Nu este nimic altceva decât procesul dureros, dar inevitabil, de punere în concordanţă a capacităţii reale a debitorului de a genera venituri cu obligaţiile sale de plată.

De asemenea, o economie dezvoltată este şi Spania, unde principala cauză a vulnerabilităţii în faţa crizei a fost supraîndatorarea sectorului privat. Este adevărat că economiile deschise se pot confrunta cu intrări masive de capitaluri, în căutarea unor randamente mai bune.

Dar, pentru astfel de situaţii, există autorităţi care exercită atribuţiuni de supraveghere a pieţelor. Iar Fondul Monetar Internaţional recomanda, nu de mult, ţărilor emergente să ia măsurile necesare pentru a răspunde la acest risc, amplificat de politicile de relaxare cantitativă din economiile dezvoltate.

Economia României este racordată la economia Uniunii Europene şi parte a economiei globale. Indiferent dacă suntem în zona euro sau nu, vom fi supuşi, în continuare, şocurilor adverse, determinate de cauze externe. Deja, pe pieţele de capital, se discută de noi bule , în curs de formare, ca urmare exact a relaxărilor cantitative, adoptate de către principalele bănci centrale din lume. În faţa acestor şocuri viitoare, nu fuga de euro ne salvează , ci ţinerea sub control a echilibrelor economice la nivel macro şi micro. Iar echilibrele pot fi menţinute prin politici economice responsabile, precum şi prin asigurarea condiţiilor pentru menţinerea şi creşterea competitivităţii firmelor.

România poate adera la euro şi în ipoteza în care, pe o perioadă mai lungă de timp, rămâne cantonată în realizarea de produse şi servicii cu o valoare adăugată mai mică decât cea încorporată în produsele şi serviciile din celelalte state membre dezvoltate. Cu o singură condiţie: veniturile să evolueze în concordanţă cu productivitatea pe termen mediu şi lung.

Având în vedere că Guvernul României a luat o decizie cu privire la data aderării la euro (pe care, în lipsa unor reacţii, presupun că a adoptat-o , cu consultările necesare) este, într-adevăr, timpul stabilirii unei foi de parcurs clare, cu un accent deosebit pe ducerea până la capăt a reformelor structurale necesare.

Opinia Cititorului ( 21 )

1. 2019 sa fie ca nu ne doare gura
(mesaj trimis de Oarecare în data de 21.05.2015, 04:53)
Chestia asta cu aderarea la euro imi aduce intr-un fel aminte de "fata morgana" regimului de vesnica amintire.
"Vom continua neabatut, tovarasi, drumul spre comunism!".
Nu aduce anul ce aduce ceasul in economiile si politichia europeana, iar la noi se tine langa-langa cu adoptarea euro, fara a prezenta un plan cat de cat coerent.
'Geaba dorinta daca nema putirinta, iar fara putirinta geaba chichirez galceava".
Oricum, momentul trecerii la euro al Romaniei va fi stabilit politic si/sau la comanda externa.
Unii o sa iasa din zona euro, altii o sa intre, c-asa-i in tenis ...
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Stolojan în data de 21.05.2015, 10:02)
  Potrivit tratatului de aderare la UNiunea Europeana, Romania are obligatia sa ia toate masurile necesare pentru a indeplini conditiile trecerii la euro.
  De acord ca avem nevoie de foaie de parcurs precisa, cu responsabilitati concrete.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.05.2015, 09:05)
Nu poate exista o convergenta reala fara o lupta anticoruptie extinsa. Romania are si legi, are si institutii care "seamana" cu cele ale tarilor din zona euro. Dincolo de forme insa se gaseste un vid urias. Tot ceea ce insemna miscare a banului public in Romania se face pe interese personale sau de moment , fara o gandire pe termen lung si fara un control real al costurilor. Numirile in toate aceste institutii nu se fac pe baza de competente ci pe baza de cumetrie. Aceasta este problema convergentei reale a Romaniei. Daca n-ar fi aceasta coruptie extinsa, noi, am putea adopta si maine moneda euro.
Ati vorbit despre Grecia . Dumneavoastra cum credeti ca a ajuns Grecia la un asemenea grad de indatorare. Intrebarea este desigur retorica. Va spun eu cum . Grecia a ajuns la un asemenea grad de indatorare datorita coruptie extinse de la toate nivele , centrale sau locale. Banul public a fost praduit si cheltuit iresponsabil , cu o nepasare totala pentru interesul pe termen lung al tarii. Stiti care este diferenta reala intre tarile din sudul zonei euro si cele din nord? Si in tarile din nord exista coruptie, dar la o alta scara si acolo politicienii sunt un pic mai responsabili atunci cand cheltuiesc banul public pentru ca se gandesc si la interesul pe termen lung al tarii. Acesta este motivul , si nu altul , pentru care Romania nu este pregatita sa adopte euro.
Cum este posibil ca Romania sa cheltuiasca 6 miliarde de euro in fiecare an in sistemul de sanatate, si daca te duci intr-un spital de stat si nu esti vreun politician sau ministru nu te baga nimeni in seama. Cum este posibill ca putinii medici si asistenti pe care ii avem sa fie platiti atat de mizerabil? Cum este posibil ca medicii si asistentii de la SMURD, acesti adevarati eroi ai Romaniei, sa fie platiti atat de mizerabil? Unde se duc cei 6 miliarde de euro din sanatate ? Pe medici nu-i platim si aparatura moderna nu se cumpara. Acesta este doar un exemplu de "convergenta reala" si as putea continua asa inca vreo 300 de pagini de comentarii, dar nu are rost. Ati vazut la stiri zilele trecute , investitia aia ticaloasa de 1milion de euro intr-un parc la marginea unui sat prapadit ? Dupa doar 2 ani tot "parcul "ala in care nu intra nimeni era napadit de buruieni. Asta este "convergenta reala".
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Stolojan în data de 21.05.2015, 09:59)
  De acord. Coruptia trebuie adusa in limite tolerabile pentru economie, dar pedepsita , ori de cate ori are loc.
  Pentru medici, solutia nu este complicata, trebuie numai acceptata.
  Exista o corelatie intre salariul mediu al pesonalului medical fata de salariul mediu pe economie, verificata in multe tari dezvoltate si anume personalul medical are salariul mai mare de cca 2-3 ori, in raport cu cel mediu pe economie.
3. Aveti dreptate toti !
(mesaj trimis de Euronimeni în data de 21.05.2015, 10:19)
Da, si autorul, dar mai ales opinentii, aveti dreptate. Se pune totusi o intrebare la care nu mi a raspuns nimeni convingator:
Premisa: cvasi-totalitatea preturilor in Romania sunt raportate la Euro = energie (benzina, motorina, gaz, electric etc), utilitatile (apa, telefon, TV si internet etc), piata imobiliara (!), piata auto, pana si verdeata de la piata e predominant importata, deci si agricultura e raportata la Euro, inclusiv datorita motorinei si utilajelor importate etc., etc. !!
Si industria e cvasi-total raportata la Euro.
Exista o singura exceptie: DOAR VENITURILE NOASTRE, SALARIILE NU SUNT RAPORTATE LA EURO !!!
INTREBARE: cat timp viata noastra e deja raportata la Euro, din p d v al platilor zilnice, deci PIB-ul e raportat cvasi-total la Euro, care e si ce altceva presupune vrajala cu convergenta si altele asemenea ?
Nu cumva vom intra in Zona Euro doar atunci cand "speculatorii pe curs", despre care vorbeste adesea BNR sau ASF, dar fara a preciza cine sunt ei si de unde vin "fluxuri de capital speculativ care dezechilibreaza cursul..., SE VOR FI SATURAT SA NE MULGA PE CURSUL DE SCHIMB suportat de prostime ?
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 21.05.2015, 10:46)
  Speculatorii de curs isi asuma si ei niste riscuri. Sa nu crezi ca este simplu sa te lupti cu o banca centrala. Chiar si dupa adoptarea euro , exista "speculatorii de dobanda". Grecia se imprumuta la dobanzi mult mai mari decat Germania etc. Deci , vezi tu , nu este chiar asa de simplu. Si daca incerci sa blochezi miscarile de capital atunci nu mai vine nimeni sa investeasca si se pierde un numar imens de locuri de munca.
  3.2.  Euronimeni este un Imbecil (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 21.05.2015, 10:55)
  La fel ca mine sau domnul comandant Basescu, draga domnule Stolojan!
  Iar inteleptii devin din ce in ce mai multi: ISARESCU,GEORGESCU,CINTEZA, PONTA,GHETEA. Urmatorul tun este delistarea de pe Rasdaq unde implementarea IFRS o facem fara IAS 29. Iar furnizorii de utilitati nu au niciun risc valutar pentru ca Plata Este in Euro denominat la cursul zilei. Spuneti ca nu exista plan de implementare Euro. Ati auzit de programul National de Reforma de pe vremea domnului Boc. Sau cum Este cu impozitul amanat care prin trecdrea la IFRS de natura sub covor. Ce s-a discutat in 27-28 iunie la Bruxelles in 2012 cand domnul Ponta semna la Bruxelles cererea de reprezentare. Daca un singur imimbecil a reusit sa tina piept la atatia intelepti ce trebuie sa intelegem? Ca acel om nu e imbecil sau ca inteleptii nu suntt intelepti:-)
  3.3.  Relativ ... (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de Euronimeni în data de 21.05.2015, 10:59)
  Riscurile lor sunt doar pe castig, mai mare sau mai mic ...
  Convergenta "reala" fata de ce?
  Realitatea preturilor e conectata cvasi-total la euro. Mai mult, industria e cvasi-total proprietatea unor firme straine, deci productivitatea e (ar trebui sa fie, da a statisticile nu ar fi manipulate) egala cu cea din tara de origine, in realitate chiar mAi mare la noi, datorita salariilor mai mici...
  Energia - productie, distributie de toate felurile (petrol si derivate, electrica etc) - e patronata de firme straine, deci productivitatea ar teebui sa fie la fel ca la mama lor Austriaca, sa chiar mai mare la noi, pt ca cheltuiala cu salariile e mult mai mica aici... Exemplele pot continua !
  "Speculatorii" nu sunt "capitalisti" ori cetateni autohtoni...
  Raspunsul tau e subiectiv si neconvingator. Repet : convergenta "reala" fata de ce "realitate" ?
  3.4.  Zona Crepusculara (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de Pribeagul în data de 21.05.2015, 12:11)
  "Exista o singura exceptie: DOAR VENITURILE NOASTRE, SALARIILE NU SUNT RAPORTATE LA EURO !!!"
  Ciudat este ca desi a fost mereu pusa, nimeni nu vrea sa vada ca acesta intrebare exista, ca la ea trebuie dat un raspuns clar si convingator.
  Cum este posibil ca romanu' cu salariul si pensia lui, mizerabile, sa plateasca curentul lui, benzina lui, gazul lui, serviciile si utilitatile lui cu un pret mai mare decit il platesc vesticii cu salariile lor minunate?
  Este posibil doar daca traiesti intr-o tara aflata in Zona Crepusculara, adica aflata in afara societatii umane.
  3.5.  raspuns la opinia 3.3 (răspuns la opinia nr. 3.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 21.05.2015, 12:17)
  Esti un pic pesimist, Euronimeni. Nici un "speculator" sau "capitalist" nu vine aici de dragul nostru , vine ca sa faca un profit , ceea ce este perfect normal, si tu si eu am face acelasi lucru. Insa nu trebuie uitat ca si noi , ca tara, castigam foarte mult. Castigam locuri de munca, castigam tot felul de competente si ramanem conectati cu lumea din jurul nostru. Nu se poate spune ca Romania nu a evoluat in cei 25 ani si, aproape sigur , putem spune ca a evoluat in ciuda politicienilor lipsiti pana si de ultima bruma de viziune.
  N-avem ce sa facem , asta este ghinionul nostru sa venim dupa 50 de ani de comunism si sa avem pozitia geopolitica pe care o avem , cumva la periferia Europei bogate. Daca eram si noi vecini cu Germania , eram si noi acolo unde sunt Polonia sau Cehia astazi.
  3.6.  Dragă anonim 3.3. (răspuns la opinia nr. 3.5)
  (mesaj trimis de EUROnimeni în data de 21.05.2015, 15:55)
  Partial ai dreptate, dar nu sunt pesimist; sunt doar realist si imi cer scuze pentrucele cateva cuvinte neacademice presarate în întrebarea la care probabil că dl. Stolojan nu se va obosi să îmi raspundă.
  Realitatea descrisă de tine e aproximativ corectă, dar ce are asta a face cu criteriile de aderare, dintre care unele le îndeplinim mai bine decât multe state din zona Euro, de vreo trei ani încoace (ex. deficitul, inflația).
  Iar întrebarea mea se referea la ce înțelge dl. Stolojan prin ”convergența reală”, în contextul premiselor descrise de mine; convergență între ce și ce ?
  Nu sunt împotriva privatizării și abordării capitaliste (de piață liberă, nu monopolistă) sau a scopului de a face profit, ca esență a oricărei întreprinderi comerciale. DAR cât timp aproape toate mijloacele de producție (ca să folosesc o sintagmă Marxistă), sunt în mâna unor capitaliști externi (eventual multinaționale), deci beneficiază de tehnologia adusă de ei și doar de forța de muncă din România, cum se explică așa-zisa productivitate muuult mai mică aici ? Eu nu-s economist, dar am impresia că în calculul productivității (muncii) intră și cheltuiala cu salariile, care în Ro sunt evident mai mici, deci matematic productivitatea ar trebui să fie mai mare...
  E o simplă întrebare..., cer scuze dacă ea doare.
  Nu am avut intenția denigrării niciunei persoane de aici sau a autorului articolului, dl. Stolojan. Îl respect și pe dânsul și pe ”Băse”, mai ales că fără ultimul nu s-ar fi declanșat nici acum de-adevăratelea anticorupția. Ce mi-aș dori eu este doar să ne gândim - cei care avem putere de influență și/sau decizie în anumite foruri - și la țara asta furată de prea mulți și de prea mult timp...!
  3.7.  Draga Euronimeni (răspuns la opinia nr. 3.6)
  (mesaj trimis de raspuns la 3.6 în data de 21.05.2015, 17:19)
  Exista zone in Romania, mai ales in industrie, in care se face profit mare, deci suntem extrem de productivi. Din pacate , salariile sunt mici pentru ca se poate. Singurul mod "sanatos" in care vor creste salariile va fi sa avem o masa critica de investitii in industrie (si suntem departe de acest lucru), care sa se bata pe forta de munca .
  Grecia atunci cand a trecut la euro si-a apreciat foarte mult moneda , drahma, si prin aceasta au crescut foarte mult salariile in euro. Ca sa ma fac inteles , dau un exemplu din burta , daca inainte de adoptarea euro cu un salar de 1000 de drahme cumparai 500 de euro , dupa adoptarea euro , datorita aprecierii masive a drahmei, patronul in loc de 1000 de drahme a trebuit sa-ti dea un salar de 1000 de eur. Stii care a fost consecinta? O pierdere masiva de competitivitate. Dupa adoptarea euro nu a mai venit nici un investitor strain in Grecia pentru ca salariile erau prea mari.
  3.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 21.05.2015, 17:31)
  Depinde si cum masori productivitatea. Raportat la forta de munca probabil ca suntem neproductivi pentru ca avem nevoie de 100 de oameni ca sa producem cat 10 japonezi + 20 de roboti.
  Daca ne raportam la resursele consumate , energie , apa , gaze etc probabil ca suntem mult mai neproductivi decat altii.
  Daca ne raportam la capitalul investit , sa nu uitam ca si banii sunt o resursa, atunci cred ca putem spune ca majoritatea investitiilor straine sunt extrem de productive.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.05.2015, 10:21)
Pentru noi, adoptarea monedei euro este echivalenta stabilirii unui regim de consiliu monetar, la fel cum bulgarii au legat leva de marca, in 1996.
Consiliul monetar functioneaza in dublu sens: poate fi o ancora de salvare in fata blocajului pietelor interne, in cazul hiperinflatiei (cum era la bulgari); sau, pe dos, poate provoca blocajul pietelor interne, in absenta hiperinflatiei (cum este la noi), descurajind orice ambitie autohtona de dezvoltare economica.
Cu alte cuvinte, dam leul din mana pe euro de pe gard.
Iar euro este impuscat in aripa...
5. Hotii si asistentii lor isi dau doct cu parerea
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 21.05.2015, 12:23)
Majoritatea investitiilor facute in scumpa noastra tara s-au transformat in ingrasaminte pentru cultivarea cu neinchipuit de mare eficienta a balariilor: consultanta, studii, studii de fezabilitate, proiecte, lucrari, bunri si servicii supra supraevaluate, lucrari facute de mintuiala, lucrari receptionate, platite si neefectuate, lucrari inutile, ba chiar daunatoare; sporuri, bonusuri, salarii si pensii nesimtite, si alte fel de fel stimulente dovedite fara efect, zadarnice; alesi si executivi rezultati in urma unor campanii electorale in urma carora fondurile de investitii au fost transformate in pixuri, brichete, pliante, stegulete, afise, benere... mai un kil de ulei, unul de zahar...; retrocedarea proprietatilor confiscate, ciarii acestor reparatii fiind in mare parte fel de nemernici....
Cind ne uitam, chiar cu mica atentie, la scumpa noastra tara, vedem ca a devenit ceva asemenea unui codru intunecat si de neinteles, in care hotii si banditii gasesc metode incredibile de jaf. Si in loc ca acesti nenorociti sa fie la inchisoare pe vita, daca nu-i corect politic sa fie beliti ca porcii, pentru ca porci sunt!, dau lectii docte de morala, filozofie economica si cum sa fie ca sa fie bine.
Cine are nevoie de negura nesfirsita raspindita de ei si asistentii lor scoliti? Este chiar atit de greu ca fiecare roman sa-si dea seama ca tara lui fara jaful generalizat facut de acesti nemernici ar fi ”o tara ca afara”?
Este incredibil, in loc sa curatam tara de nemernici stam gura-casca si ascultam discursul lor ipocrit!
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.05.2015, 15:20)
Am avut incredere in omul Stolojan pana a deveni marioneta basista etc.De atunci increderea a ajuns spre zero.Sa-i fie rusine!
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.05.2015, 16:30)
DOMNILOR,
NU vom intra in EURO curand. Sa va explic de ce:
- schimburile valutare in Romania sunt de 50 miliarde euro / luna ... repet: pe LUNA,
- exporturile Romaniei sunt de 50 miliarde pe an .... repet: pe AN.
Acum intelegeti de ce spun bancherii astia la televizor ca nu suntem pregatiti pentru euro?
Cat se castiga la un schimb valutar? 1%? 2%?
Faceti si dvs. un calcul aritmetic.
Stiu! E greu. Acum verificati daca ati pus corect virgula. Nu va ingrijorati! Dvs. ati calculat corect. Atat se castiga.
Daca trecem la euro, banii astia raman la producatori.
1. 7.1.  intru la banuieli, draga anonim (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 21.05.2015, 17:34)
  Deoarece am impresia ca si dumneata esti un alt imbecil. Trebuie neaparat sa te citez la deitschlandradio. Ce face domnul Treichl daca ramane doar cu inteleptii lui. Brutala intrebare. Te pup cu emotie bestiala
  7.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 21.05.2015, 18:49)
  Imbecil esti tu
  7.3.  draga prietene anonim (răspuns la opinia nr. 7.2)
  (mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 21.05.2015, 19:58)
  Acest lucru l-am stabilit deja la comentariul 3.2.Se pare ca l-ai citit cu o atentie in esenta identica cu cea cu care domnul Isarescu a studiat raportul anual BNR pe 2009. De acea inlin da banui ca esti intelept. Acum Pot da primesc un pupic?
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2015, 14:58)
Preturile au crescut aberant cind am trecut la RON, au crescut fara motiv in perioada de criza cind in Europa scadeau, acum se modifica in SUS odata cu anuntata SCADERE a TVA la alimente, salariile n-au tinut niciodata pasul cu EURO cum au facut tarifele ANRE sau produsele de import majoritare. Intrebare : unde ajungem noi, cei care nu suntem politicieni si nici manageri de utilitati publice, sa luam cit ne trebuie cind vrem de la bugetul tarii, cind vom face trecerea la moneda EURO, cu ce vom ramine dupa ce achitam ce putem din facturile primite, daca la trecerea de la DM la EURO in Germania totul s-a dublat?