A FOST ÎNFIINŢATĂ DIRECŢIA DE REZOLUŢIE BANCARĂ ÎN CADRUL BNR "Bail-in"-ul poate fi aplicat şi la noi, din 2016

Direcţia de Rezoluţie Bancară a fost înfiinţată în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), aceasta fiind total separată de Direcţia de Supraveghere de la nivelul Băncii Centrale, potrivit lui Cristian Ştefan, Directorul Direcţiei de Reglementare de la BNR.

Domnia sa a precizat, ieri, în cadrul Forumului EU-COFILE organizat la Sinaia, că înfiinţarea noii Direcţii de Rezoluţie face parte din procesul de transpunere a Directivei Europene privind redresarea şi rezoluţia din domeniul bancar, aprobată în luna aprilie a acestui an.

Reglementările europene trebuie transpuse în legislaţia naţională până la finalul acestui an, cu aplicare din 2015, excepţie făcând normele legislative care privesc procedura de "bail-in" (salvarea băncilor cu probleme cu banii din depozite), acestea putând intra în vigoare la începutul anului 2016.

Cristian Ştefan a subliniat că, în perioada 2008-2012, o sumă de circa 600 de miliarde de euro a fost acordată din fonduri publice, prin "bail-out", pentru susţinerea capitalizării unor bănci europene aflate în dificultate.

În acelaşi timp, pentru măsurile de garantare şi pentru alte forme de sprijin, au fost alocate aproximativ 906 de miliarde de euro, adică aproape 8% din PIB-ul UE.

Rezoluţia reprezintă procedura de restructurare a unei instituţii financiare de către o Autoritate de Rezoluţie, în vederea asigurării continuităţii funcţiilor critice ale băncii, menţinerii stabilităţii financiare, revitalizării entităţii şi evitării hazardului moral.

O bancă intră în procedura de rezoluţie dacă se află sau este susceptibilă să se afle în scurt timp într-o stare de dificultate majoră şi nu există nicio perspectivă rezonabilă de redresare prin măsuri ale sectorului privat sau măsuri de supraveghere, fiind în interesul public să rămână în sistem, a explicat domnul Cristian Ştefan.

Domnia sa a precizat că măsurile impuse în cadrul procedurii de rezoluţie sunt vânzarea activelor, înfiinţarea unei bănci punte, separarea activelor şi recapitalizarea internă - adică "bail-in"-ul, ce reprezintă anularea datoriilor băncii sau conversia acestora în instrumente de capital.

Cristian Ştefan a subliniat că, printre instrumentele care nu sunt afectate de "bail-in", în cazul în care o bancă trece prin procedura de rezoluţie, sunt depozitele garantate, datoriile garantate, datoriile din afara grupului cu o scadenţă iniţială mai mică de şapte zile, obligaţiile fiscale şi de asigurări sociale. În schimb, creditele de la banca mamă sunt printre instrumentele care intră sub incidenţa "bail-in"-ului.

În cadrul unei rezoluţii, deponenţii garantaţi îşi recuperează banii de la Fondul de Garantare a Depozitelor, după care urmează să-şi recupereze creanţele creditorii garantaţi, potrivit reprezentantului BNR, care a explicat că acţionarii şi creditorii subordonaţi nu mai primesc niciun ban, în timp ce creditorii negarantaţi îşi primesc parţial banii înapoi.

Dacă, printre altele, acţionarii/creditorii au contribuit cu cel puţin 8% din valoarea datoriilor şi fondurilor proprii, atunci va interveni Fondul de Rezoluţie, care poate contribui cu maxim 5% din valoarea datoriilor şi fondurilor proprii.

Dintre competenţele Autorităţii de Rezoluţie, Cristian Ştefan a amintit controlul asupra instituţiei financiare, exercitarea tuturor drepturilor şi competenţelor acţionarilor şi organelor de conducere, reducerea valorii datoriilor, convertirea datoriilor în acţiuni, reducerea valorii nominale a acţiunilor, înlocuirea organului de conducere, precum şi modificarea scadenţenţelor unor datorii. Reprezentantul BNR a precizat, răspunzând la o întrebare, că aceste datorii pot fi reprezentate chiar şi de fondurile de pensii.