AAC insistă la nivel european pe SUR-NGT şi impactul cauzat de importurile masive de cereale ucrainene

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) a fost reprezentată la întâlnirile Prezidiilor COGECA şi COPA, desfăşurate la Bruxelles, în zilele de 5 şi 6 octombrie, în format fizic, de către, Florentin BERCU - UNCSV, Alina STANCU - UNCSV, Marius Mihai MICU - PRO AGRO şi Vlad MACOVEI AFF, conform unui comunicat de presă al organizaţiei.

Potrivit sursei citate, în cadrul reuniunii COGECA Praesidium, COPA Praesidium, a şedinţei comune a COPA şi COGECA şi şedinţa grupului de la Visegrad extins, delegaţia română a dezbătut şi intervenit, pe cele mai recente poziţii ale COPA-COGECA privitoare la: Impactul şi efectele importului şi tranzitului produselor agricole din Ucraina, elemente cheie de integrat într-o strategie europeană a proteinelor, necesitatea acordării derogărilor pentru 2024 pentru GAEC 7(rotaţia culturilor) şi GAEC 8(teren lăsat pârloagă) şi stadiul discuţiilor privind propunerea Regulamentul de utilizare sustenabilă a pesticidelor (SUR) şi prelungirea autorizării pentru Glifosat.

Delegaţia română a avut următoarele intervenţii în ordinea cronologică a întâlnirilor:

Florentin Bercu, Director executiv al UNCSV- AAC - Fac un apel la toate organizaţiile naţionale din cele 27 de state, să susţinem prin intermediul poziţiei COPA COGECA întărirea mecanismelor existente pentru a repartiza cantităţi maxime care să fie exportate şi tranzitate pentru toate statele membre. Astfel, nu vom mai pune un efort prea mare doar pe umerii a două sau cinci state, ci către toate cele 27 sau cât mai multe pentru a atenua impactul într-un mod mai echitabil. Nu am avut un partener corect în Ucraina. Am făcut concesii semnificative şi am făcut multe compromisuri, dar Ucraina pare să continue să ridice provocări şi să acţioneze într-un mod agresiv, abuziv şi lipsit de respect. Chiar plângerea depusă la Organizaţia Mondială a Comerţului pare a fi mai degrabă o tactică de intimidare, decât o soluţie adecvată. Trebuie să subliniem că doar 10-15% din suprafaţa agricolă din Ucraina este afectată sau se află în zona afectată de conflicte, restul suprafeţelor fiind în condiţii de siguranţă. Marfa poate fi depozitată în aceste zone în siguranţă, fără a fi necesară o evacuare urgentă, care ar putea supraîncărca piaţa europeană.

Vă rog să fim solidari şi să ne susţinem pentru a depăşi această situaţie dificilă. Nu dorim să împiedicăm ajutorul către Ucraina, dar trebuie să ne asigurăm că fermierii noştri pot să-şi continue activitatea fără să întâmpine dificultăţi majore sau să intre în faliment.

În privinţa fondurilor sau compensaţiilor, există mai multe aspecte de luat în considerare. În primul rând, sumele alocate sunt de cca. 2% din impactul provocat, sunt insuficiente pentru a acoperi daunele cauzate şi se acordă cu o întârziere foarte mare. În al doilea rând, efectele se răsfrâng la o scară largă, inclusiv asupra infrastructurii rutiere, feroviare, portuare şi a altor aspecte conexe. Aş dori să subliniez încă o dată necesitatea de a mobiliza resursele şi construi o infrastructură de capacitate mult mai mare pentru viitor.

Vlad Macovei, Preşedinte AFF - AAC - Este nevoie să accentuăm presiunea asupra Comisiei Europene în a lua decizii pentru fermierii statelor-membre din Europa Centrală şi de Est. Este datoria Comisiei Europene de a veni cu compensaţii financiare substanţiale pentru ţările din vecinătatea Ucrainei, ale căror pieţe agricole sunt puternic afectate din cauza războiului. Repet, este obligaţia Comisiei de a găsi soluţii pentru a-i salva pe agricultori, într-o conjunctură în care aceştia nu au nicio vină, iar organizaţiile de fermieri din aceste state ar trebui să ceară acest lucru într-un mod mult mai persuasiv decât s-a făcut până acum. Trebuie să luptăm pentru a învinge nivelul de ipocrizie care există în acest moment la Bruxelles. La ultimele dezbateri din Parlamentul European, majoritatea europarlamentarilor care au luat cuvântul, fiind din ţările care nu suferă de distorsiuni ale pieţei pe urma mărfurilor agricole din Ucraina, le cereau şi fermierilor din România să nu blocheze circulaţia cerealelor ucrainiene către ţările sărace din Africa. Tocmai, tranzitul mărfurilor agricole din Ucraina a fost permis, în permanenţă, în România, în discuţie fiind exclusiv importurile. Mi-e greu să cred că la acest nivel se pot face asemenea erori grosolane, şi repetate, din neştiinţă.

Marius Micu, Vicepreşedinte PRO AGRO - AAC şi Vicepreşedinte COPA - Este foarte important să existe o distribuţie echitabilă în toate cele 27 de state membre a cantităţii de cereale şi seminţe oleaginoase care urmează să fie importate, respectiv tranzitate. De asemenea, este necesar să se creeze mai multe rute de tranzit şi să se stabilească un prag maxim de cantitate pentru fiecare produs agricol pe fiecare rută de tranzit. Astfel de dispoziţii ar diminua povara asupra producătorilor de EU din ţările vecine şi ar asigura că produsele de bază ajung în ţările mai puţin dezvoltate din ţări terţe.

Doresc să subliniez că România a avut o poziţie clară şi constantă în ceea ce priveşte regulamentul SUR şi utilizarea pesticidelor. Suntem conştienţi de necesitatea reducerii utilizării pesticidelor, precum şi de situaţia specifică a fiecărei ţări. Comisia Europeană ar trebui să prezinte un pachet legislativ la nivel european care să asigure utilizarea cât mai rapid cu putinţă a noilor tehnici de ameliorare genomică şi abia după ce acestea se pot folosi la scară largă de statele membre care vor dori, să discutăm de regulamentul SUR.

În procedura legislativă, ar trebui să evităm să înaintăm sau să oprim discuţiile privind regulamentul SUR până când nu vom avea discuţiile consolidate referitoare la acest pachet legislativ privind tehnicile de ameliorare genomică. Este important să fim sinceri în această privinţă şi să recunoaştem că fermierii nu vor putea beneficia de aceste noi soiuri mai tolerante la secetă şi dăunători mai devreme de opt ani, moment în care se vor aplica prevederile din regulamentul SUR.

Florentin Bercu, Director executiv al UNCSV- AAC: "Acordăm o atenţie deosebită solicitării de derogări privind GAEC 7 şi GAEC 8. România doreşte să exprime recunoştinţa sa pentru eforturile depuse de Secretariatul COPA-COGEGA şi pentru documentele transmise în acest sens. Cu toate acestea, vă rugăm să insistăm în continuare în vederea obţinerii acestor derogări pentru anul 2024 cât mai prompt posibil. Această urgenţă se datorează faptului că fermierii au deja demarat procesul de însămânţare a culturilor de toamnă. În absenţa acestor derogări, există riscul ca aceştia să renunţe la terenurile mai sărace, care sunt în mod obişnuit destinate culturilor de cereale de toamnă şi să nu le mai cultive în sezonul următor. Situaţia se complică şi mai mult în primăvară, când există un risc crescut de secetă, aşa cum au menţionat şi colegii noştri. Prin urmare, vă rugăm să susţinem în unanimitate, atât la nivelul COPA-COGEGA, cât şi în cadrul organizaţiilor membre în relaţia cu autorităţile naţionale, reprezentanţele permanente, acordarea derogărilor pentru GAEC 7 şi GAEC 8 pentru anul 2024, aşa cum s-a întâmplat şi în anul 2023. Avem încredere că, prin eforturile noastre comune, vom depăşi aceste crize şi această perioadă dificilă."

Urmare a insistenţelor reprezentanţilor Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, organizaţiile profesionale ale fermierilor şi cooperativelor din grupul extins al ţărilor de la Vişegrad, vor transmite un punct de vedere comun către Copa Cogeca şi autorităţile europene, mesaj care va fi preluat şi susţinut oficial şi de Copa Cogeca, prin care se va sublinia necesitatea creşterii numărului rutelor de tranzit cel puţin cele din Grecia şi Italia şi împărţi cantităţile de produse agricole cu provenienţă Ucraina pe fiecare punct/rută de import şi tranzit.