Academia Română are opt membri noi

Academia Română a ales,prin vot secret, în Adunare Generală, secretarul general al instituţiei - academicianul Ioan Dumitrache - şi opt noi membri.

Ioan Dumitrache, membru corespondent al Academiei Române, în cadrul secţiei de Ştiinţa şi tehnologia informaţiei, a fost ales secretar general al Academiei Române cu 65 de voturi, în timp ce contracandidatul său, academicianul Doru C. Pamfil, a obţinut 38 din totalul voturilor exprimate. Secretarul general este cel de-al şaselea membru al Biroului Prezidiului Academiei Române, organism care asigură, conform Legii Academiei Române, conducerea operativă a instituţiei.

În aceeaşi Adunare Generală de joi au fost aleşi opt noi membri ai Academiei Române: patru membri corespondenţi ! Constantin Petolescu în cadrul secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, Eugen Victor Cristian Rusu (secţia de Ştiinţe Tehnice), Ilie Bădescu (secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie), Radu-Emil Precup (secţia de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei), doi membri de onoare din ţară ! Niculae I. Ionescu (secţia de Ştiinţe Chimice), Marcian David Bleahu (secţia de Ştiinţe Geonomice) - şi doi membri de onoare din străinătate, respectiv Michael Röckner, Germania (secţia de Ştiinţe Matematice) şi Barabasi Albert-Laszlo, SUA (secţia de Ştiinţe Fizice).

Prin lege şi statut, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară, care activează în cadrul a 14 secţii ştiinţifice: filologie şi literatură; istorie şi arheologie; matematică; fizică; chimie; biologie; geologie; ştiinţe tehnice; ştiinţe agronomice şi silvice; medicină; ştiinţe economice, juridice şi sociologie; filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie; arte, arhitectură şi audiovizual; ştiinţa şi tehnologia informaţiei.

Ioan Dumitrache, născut în 1940, este doctor inginer în specialitatea automatică. În 1982, a devenit profesor la catedra de Automatică din cadrul Universităţii "Politehnica" din Bucureşti. A fost şef al catedrei de Automatică şi ingineria sistemelor, prodecan (1976-1984) şi decan (1984-1990) al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare. Din 1984, este membru al Senatului Universităţii "Politehnica" din Bucureşti, iar între 2000-2004 a deţinut funcţia de rector. A fost vicepreşedinte (1994-1998) şi preşedinte (1998-2011) al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior. În perioada 2000-2011, a fost vicepreşedinte al Colegiului consultativ pentru cercetare-dezvoltare, iar între 2000 şi 2008 vicepreşedinte al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare.Este Doctor honoris causa al Universităţii "Politehnica" din Timişoara (2000), al Universităţii din Craiova, al Universităţii din Piteşti (2001), al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca (2004) şi al Universităţii din Arad (2005). A fost distins cu Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Mare Ofiţer (2007).