• Interviu cu Mircea Ursache, noul preşedinte al Fondului Proprietatea
• Guvernul va aproba în două săptămâni actul constitutiv al Fondului Proprietatea, ceea ce va da posibilitatea Depozitarului Central să opereze vânzările de acţiuni, înainte de listarea Fondului la Bursă • Reprezentanţii foştilor proprietari vor fi invitaţi să participe la şedinţele Consiliului de Supraveghere de la Fondul Proprietatea
• Viitoarea AGA a Fondului va putea alege şi un reprezentant în Consiliu al acţionarilor privaţi, care au ajuns în prezent la o pondere de 14% din Fond
Reporter: Domnule preşedinte, câţi acţionari are în acest moment Fondul Proprietatea, la doi ani de la înfiinţarea sa?
Mircea Ursache: Sunt aproape 3400 de acţionari reprezentând aproximativ 14% din capitalul social.
Reporter: ...deci statul mai are 86% acum?
Mircea Ursache: Da, dar este un proces dinamic, în fiecare zi care trece, cei care nu optează pentru varianta despăgubirilor în numerar şi preferă acţiuni la Fondul Proprietatea, devin acţionari prin simpla conversie a titlurilor de despăgubire în echivalent în acţiuni la Fondul Proprietatea.
Reporter: Dar dacă toţi ar vrea să subscrie, cam câţi acţionari ar avea Fondul?
Mircea Ursache: În momentul de faţă sunt aproape 150.000 de solicitanţi de despăgubiri.
Reporter: Sunt cei care vor bani în numerar sau acţiuni?
Mircea Ursache: Nu. Sunt solicitanţi de despăgubiri în general. Din estimările noastre, din cei care s-ar încadra în despăgubiri până în 500.000 de lei, şi care ar avea dreptul la despăgubiri integrale în numerar, în 2 rate succesive, sunt în jur de 120.000 de persoane. Practic, ar mai rămâne aproape 30.000 persoane dintre cele care au fost deposedate abuziv în perioada "48-"89....că au fost mai multe etape de deposedare abuzvă..."48-"62....şi până în anii "80...
Ar rămâne vreo 30.000 acţionari care ar converti titlul de despăgubire în echivalentul pe care îl eliberează autorităţile - acţiuni la Fondul Proprietatea.
Reporter: La cât se ridică revendicările lor?
Mircea Ursache: Aceste revendicări se situează la aproape 2,5 miliarde de euro şi cu asta răspund şi la o altă întrebare, întrucât de-a lungul timpului au tot fost voci care au spus că Fondul nu va reuşi să acopere revendicările celor în drept. În momentul de faţă, capitalul social al Fondului este suficient pentru a asigura tuturor celor care doresc să opteze pentru acţiuni aici şi vor dori apoi să le vândă pe piaţă. Deci, valoarea capitalului social este suficientă. Mai mult, legea acordă o garanţie suplimentară: statul român rămâne răspunzător până la ultima despăgubire. Asta înseamnă că statul poate oricând să-şi majoreze participaţia la fond, cu alte portofolii de acţiuni, dacă va fi nevoie. Eu cred însă, acum, după şapte luni de când am intrat ca membru în Consiliul de Supraveghere că, în momentul de faţă, Fondul stă pe picioarele lui.
În momentul acesta noi avem doar o evaluare contabilă a fondului, făcută de Fininvest, dar, după cum ştiţi, săptămâna trecută s-a lansat un caiet de sarcini pentru desemnarea evaluatorului care să stabilească valoarea de piaţă a Fondului Proprietatea. Este condiţia obligatorie pentru listarea Fondului.
Pe data de 9 decembrie se depun ofertele de către evaluatori, se va face în 1-2 zile. Peste patru luni, acest evaluator, care poate fi persoană juridică română, străină, indiferent cine e, trebuie să spună care e valoarea fondului. În clipa aceea, când vom avea valoarea fondului, nu va mai exista nicio restricţie pentru ieşirea pe piaţă. În aprilie, vom putea spune: "Uitaţi asta este valoarea Fondului Proprietatea". Şi mai este un lucru, pare minor dar este extraordinar de important: într-o săptămână sau două, Guvernul va aproba, prin HG, actul constitutiv care a fost aprobat de AGA. Prin lege este stabilit faptul că statul trebuie să aprobe prin Hotărâre de Guvern acest act constitutiv, atât timp cât este majoritar în Fond.
Reporter: Şi ce se va schimba efectiv odată cu aprobarea de către Guvern a actului constitutiv?
Mircea Ursache: Această Hotărâre de Guvern va stabili că, din acea clipă, Depozitarul Central va putea onora orice vânzare de acţiuni la Fondul Proprietatea, pentru că, până acum, Depozitarul Central nu onora vânzarea acţiunilor Fondului Proprietatea tocmai din cauza neaprobării acestui act constitutiv. Deci, după ratificarea actului constitutiv, oricine din cei 3400 acţionari actuali care va dori să-şi vândă acţiunile, o va putea face. Acţiunile se vor putea vinde înainte de a fi listate la bursă, pentru că legea permite acest lucru.
Este foarte important, eu cred că va da un semnal asupra valorii acţiunilor, şi va înţelege toată lumea că acţiunile Fondului Proprietatea nu-s chiar de colo....Că va fi Malaxa, Auschnit-oricine va vinde un pachet de acţiuni pe care îl posedă acum la Fondul Proprietea fie către un investitor mare, fie către o bancă, nu contează, a doua zi valoarea fondului va creşte.
Reporter: Dar atunci îşi vor putea valorifca investiţiile şi cei care au cumpărat titluri pe piaţa gri...
Mircea Ursache: Legea interzice vânzarea titlurilor de despăgubire, dar permite vânzarea acţiunilor.
Reporter: Bine, dar sunt cazuri în care titularul dreptului de despăgubire a făcut deja o promisiune de vânzare a titlurilor la momentul în care ele vor fi convertite în acţiuni..
Mircea Ursache: Dar asta nu mai este treaba Fondului Proprietatea. Ideea este că noi am putea, la sfârşitul acestui an, să vedem primele tranzacţii între persoane private care deţin acţiuni. În clipa în care se va vinde, şi sunt convins că se va vinde, acţiunile vor avea o valoare peste cea de acum.
Al doilea lucru pe care o să-l permită HG prin aprobarea actului constitutiv este că, în sfârşit, vom putea să dăm Consililului de Supraveghere, rolul de supraveghere. De doi ani şi jumătate joacă rolul de Consiliu de Administraţie. După cum ştiţi, inclusiv ordonanţa 82 spune că, până în decembrie, toate societăţile care au audit financiar, sunt obligate să transfere unui directorat funcţiile executive. Deci, imediat ce va fi aprobat actul constitutiv va putea să transfere întreaga activitate executivă directoratului, iar Consiliul de Supraveghere să exercite numai funcţia de supraveghere, pentru că până acum a avut funcţia de Consiliu de Administraţie, aprobând de la salarii, la prime...adică şi probleme care nu erau de competenţa unui Consiliu de Supraveghere. Acum că avem actul normativ prin care se ratifică şi actul constitutiv, nu vor mai fi probleme.
La asta se mai adaugă faptul că Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor (ANRP) a început plăţile către cei care vor bani.
Reporter: Există executivi în Fond. De câţi oameni mai aveţi nevoie la Fond?
Mircea Ursache: Da, avem un director general adjunct, după retragerea domnului Păunescu. Chiar luni am făcut o solicitare pentru o firmă de evaluare a angajaţilor, dar vă spun că este nevoie de mai mulţi oameni. Urmează să aducem personal, dar important este să avem un buget realist, adică să stabilim nişte salarii pentru aceşti oameni, astfel încât să vină să lucreze buni profesionişti la noi. Dacă mergem pe salarii de funcţionari nu va veni nimeni să lucreze la Fondul Proprietatea, toţi vor opta să meargă la bănci, la instituţii financiare...
Pentru desfăşurarea optimă a activităţii, firma de evaluare spune că este nevoie de cel puţin 30 oameni, dar ei vor face selecţia. Vom vedea în AGA ce se va aproba, vom vedea şi despre ce buget vorbim, deocamdată legea îmi dă voie să merg pe prevederile bugetului anterior câteva luni până la viitoarea AGA.
Reporter: Câte cereri de revendicări sunt nerezolvate acum?
Mircea Ursache: Noi avem trei centre distincte de restituire a proprietăţii: autorităţile locale, ANRP şi Fondul Proprietatea, care este singurul centru de profit. Autorităţile locale care emit titluri de proprietăţi în echivalent, spun că mai sunt aproape 100.000 de cereri nesoluţionate.
Reporter: Şi cu acestea ce se întâmplă ?
Mircea Ursache: Trebuie soluţionate. Este dreptul oamenilor să primească ce li s-a luat. Al doilea centru este ANRP care constată legalitatea actelor emise de administraţiile locale şi care oferă cele două variante, fie vrei banii, fie primeşti acţiuni la Fondul Proprietatea.
Şi al treilea centru este Fondul Proprietatea care generează bani. Fondul Proprietatea este centrul de profit, cel care generează banii.
Reporter: Aveţi 120.000 oameni care vor bani, dar cine dă banii?
Statul...?
Mircea Ursache: Fondul virează banii din dividende acţionarului majoritar...
Fondul are rolul de a gestiona portofoliul încât să obţină profit maxim, din care, de exemplu, în 2006, Fondul a dat 97% din dividende statului român.
Reporter: Era normal să facă asta?
Mircea Ursache: Sigur, păi de ce nu, dacă statul este acţionarul majoritar...Pe măsură ce ponderea statului scade, Fondul îi va da dividende mai puţine.
Reporter: Dar de ce a fost creat Fondul? Care i-a fost menirea? Ca statul să încaseze dividende? Ce interes are statul să se retragă cât mai repede din Fond, dacă ştie că ia dividende?
Mircea Ursache: Dar nu numai statul a încasat dividende, au încasat şi ceilalţi acţionari.
Reporter: Bine, dar la momentul la care s-a aprobat distribuirea dividendelor pe 2006, aproximativ 10 milioane de euro, fondul avea doar 149 de acţionari, care reprezentau circa 3% din capitalul social
Mircea Ursache: 149 de persoane figurau ca acţionari la acel moment, este normal că doar lor trebuia să li se acorde dividende
Reporter: De acord, dar ce vină aveau ceilalţi că nu erau încă acţionari. Nu au fost ei discriminaţi? Dacă procesul birocratic de la momentul solicitării mele de a converti titlurile de despăgubire, dacă acest proces durează 3 luni, atunci sunt discriminat, dacă durează o săpătămână pot accepta, înţeleg că aceasta este birocraţia. E o diferenţă vagă, dar poate fi o săptămână sau pot fi 2 săptămâni, dar dacă sunt 3 luni, 5 luni nu e de bine...
Mircea Ursache: Păi atunci, vă dau numerele câtorva acţionari, îi sunaţi şi întrebaţi cât a durat conversia acţiunilor ca să nu vă spun eu...
Reporter: Când s-a luat decizia de a se distribui duividendele?
În AGA, pe 25 septembrie, atunci s-a decis acordarea dividendelor, au fost analizate datele contabile, contul de profit şi pierdere, balanţa, toate acestea.
Reporter: Şi ce s-a întâmplat cu banii încasaţi de stat din dividende de la Fondul Proprietatea?
Mircea Ursache: Toate sumele încasate de stat, absolut toate, au ajuns la despăgubiţi
Reporter: Mă gândesc că poate era mai bine să fie îngheţat procesul de acordare de dividende până ce statul ar ieşit complet din Fond, ca să asigure condiţii egale pentru toţi proprietarii, fără ca unii să primească bani din dividende, iar alţii, cărora statul, prin autorităţile locale, le-a întârziat, din diverse motive, eliberarea titlului de despăgubire, să nu primească. Nu ar fi fost corect ca banii să rămână în societate şi să fie investiţi?
Mircea Ursache: Cred că nu. Presiunea celor 150.000 de oameni de a-şi primi banii era aşa mare, că trebuia să le fie rezolvată dorinţa. Cred că după ce se vor fi terminat de plătit banii către cei în drept, presiunea asupra Fondului va scădea.
Reporter: În momentul de faţă, există o evaluare contabilă a Fondului de aproximativ 4 miliarde de euro, dar nu există o evaluare a valorii solicitărilor pentru că, chiar dumneavoastră spuneţi, mai sunt încă 100.000 solicitări nerezolvate la administraţiile locale. În cazul acesta, vine unul singur, doar unu, şi cere 10 miliarde de euro, şi are dreptul la ele? Un caz ipotetic, să zicem, regele interbelic al zahărului, căruia a durat 5 ani să-i fie evaluată averea... Fondul trebuie să aibă un activ net, şi la un moment dat o valoare a pieţei. Vine unul şi are o solicitare de soiul ăsta...el nu afectează nicidecum fondul? Intervine statul?...şi dacă statul nu are bani...
Mircea Ursache: Sigur,dacă ar fi fost cazul unui astfel de exemplu am fi aflat până acum, cum a fost cazul lui Malaxa, Auschnit, care revendicau 200-300 milioane euro.
Reporter: Dar în momentul de faţă aveţi o evaluare asupra cuantumului final al despăgubirilor?
Mircea Ursache: Nu, până nu termină de emis titlurile administraţiile locale, nu putem şti exact... Avem cele 2,5 miliarde de euro până acum,dar repet, sunt evaluări care se fac... ştiţi, există indici în funcţie de care calculăm... Fiecare a căutat la Arhivele Statului, iar în lege sunt indici de corecţie care i-au dat o anumită valoare actuală, iar în baza acelei valori ei au primit titluri la Fondul Proprietatea. Deja din acea clipă, valoarea acţiunilor poate să-i aducă dublu, sau triplu ...
Reporter: Mecanismul pieţei arată că Fondul nu poate fi listat fără surprize.
Mircea Ursache: Dar de ce nu aşteptăm primele tranzacţii să vedem cum decurg şi după aceea discutăm?
Reporter: Cred că sunt lucruri care trebuie discutate acum sau trebuiau luate în calcul chiar mai demult...
Mircea Ursache: Formaţia mea tehnică nu-mi permite să fac supoziţii...
Reporter: Păi sunt necesare... Este o chestie naţională, importantă, pot fi făcute mai multe scenarii... listarea la bursă este un gest important în viaţa societăţii şi sunt numeroşi investitori implicaţiaţi şi bani foarte mulţi în joc care atârnă de principii şi scenarii. În unul din scenarii, din cele 100.000 de solicitări, valoarea enormă a uneia necesită suplimentarea fondului cu noi participaţii ale statului, iar dacă fondul nu este îndestulător, trebuie să adaugi noi portofolii, şi în clipa în care adaugi şi Fondul este listat, acest lucru afectează preţul acţiunilor.
Mircea Ursache: Vă las pe dumneavoastră să faceţi scenarii.
Reporter: Da, dar eu am menţionat că există această posibilitate importantă pentru listarea la bursă...
Mircea Ursache: Haideţi să vă spun altceva- soluţia administrării unui fond de portofolii de societăţi care să genereze sume de 2,5 miliarde de euro pentru ca cei în drept să fie despăgubiţi, în această fază, are o motivaţie, dacă vreţi, imediată, şi anume, banii aceştia, în alte condiţii, ar fi trebuit alocaţi de la buget. Dacă vreo 3 miliarde euro este deficitul bugetar al Românie pe un an, atunci acest deficit s-ar fi dublat dacă banii pentru despăgubiri se dădeau de la buget. În condiţiiile în care aveai şi o limitare dată de normele UE privind deficitul bugetar, însemna că banii trebuiau luaţi de la ministere şi de la alte autorităţi. Soluţia Fondului este deci cea care salvează bugetul de plăţi. Din punctul acesta de vedere, că ne place sau nu ne place, a fost o soluţie bună. Apoi, faptul că au început plăţile, că s-a trecut la evaluare şi că sunt deja 3000 acţionari privaţi, arată clar că este imposibilă dizolvarea Fondului. Nu cred că cineva îşi poate imagina că după ce în "48 oamenilor li s-au luat acţiunile, pământurile, casele, acum li se mai ia încă o odată acţiunile... În 2008...
Reporter: Dar poziţia PSD a fost mult timp critică la adresa Fondului, solicitând chiar desfiinţarea lui. Din câte ştiu, sunteţi membru PSD...
Mircea Ursache: Poziţia exprimată de PSD a fost critică în primii 2 ani, cât timp fondul nu a fost funcţional şi era una justă. Dar, în momentul de faţă, nu a mai apărut decât îngrijorarea că fondul încă nu are ritmul necesar...mai sunt încă unii care gândesc la modul acesta, dar nu există posibilitatea fizică de a opri funcţionalitatea lui, e imposibil în anul 2008 să naţionalizezi aşa ceva... Mai mult decât atât, gândiţi-vă că anul viitor numărul acţionarilor s-ar putea să se dubleze dacă se merge în ritmul acesta de conversie şi dacă vor fi semnale bune în piaţă şi oamenii vor veni să-şi ia acţiuni la Fondul Proprietatea. Atunci statul va scădea undeva la 70%. Încet - încet va deveni un fond privat, iar pe măsură ce acţionariatul privat va creşte ca pondere, dreptul de reprezentare în Consiliul de Supraveghere va reveni şi acţionarilor privaţi. Deocamdată, ponderea este de 14%. Dar şi aşa, asta înseamnă că la următorea AGA care va fi în aprilie, când se va aproba bilanţul, exerciţiul financiar pe 2007, acţionarii privaţi vor avea primul reprezentant în Consiliul de Supraveghere. În felul acesta, acţionarii privaţi vor participa la actul decizional. Dar până atunci eu o să-i invit pe reprezentanţii foştilor proprietari să vină să participe la şedinţele Consiliului de Supraveghere. O să-i invit pe toţi, pe domnul Murgu, pe domnul Iuraşcu, pe doamna Theodoru, pe domnul Trandafir, avocatul moştenitorilor Malaxa şi Auschnit, şi cine mai este. O să-i invit să participe la şedinţele Consiliului de Supraveghere. Nu vor avea drept de vot însă, dar vreau să vină măcar ca observatori, până când vor fi aleşi reprezentanţii acţionarilor privaţi. Pentru că nu avem nimic de ascuns. M-aş bucura ca ei să participe la aceste şedinţe ca să aibă acces direct la dezbaterile noastre. Mai ales că rolul Consiliului de Supraveghere va fi întradevăr unul de supraveghere, după aprobarea de către Guvern a actului constitutiv. Mi se pare normal să le oferi posibilitatea de a veni şi a asista la şedinţele Consiliului de Supraveghere.
Reporter: Spuneaţi că ar fi fost afectat deficitul bugetar dacă banii s-ar fi dat direct de la buget. Dar ce împiedică acum statul să facă o ofertă publică şi să-şi vândă acţiunile de la Fondul Proprietatea, iar cu banii obţinuţi să-i despăgubească pe proprietari? Statul s-ar retrage mult mai repede din Fond, iar Fondul s-ar lista mult mai repede astfel... Ar fi un mod mai sigur pentru proprietari de a-şi recupera banii.... Oricine putea achiziţiona acţiuni, eliminându-se posibilitatea de a face nişte oameni acţionari cu forţa şi nici nu mai exista riscul de piaţă pentru cei care trebuiau să primească despăgubiri la justa valoare. Adică primeau exact cât aveau dreptul, nici mai mult, nici mai puţin...
Mircea Ursache: Nu pot să spun acum dacă o subscripţie publică ar da suficienţi bani pentru acoperirea tuturor solicitărilor, mai ales că mai sunt 100.000 de cereri care vin din urmă. Deci nu cred că este oportună o astfel de ofertă.
Reporter: Da, dar despăgubire înseamnă să dai exact cât trebuie. Cum să-i dai omului acţiuni? Acţiunile fluctuează în piaţă, el are dreptul la o anumită valoare, care nu are voie să fie mai mare sau mai mică.
Mircea Ursache: Nu este aşa. Din punctul de vedere al statului, l-a despăgubit pe proprietarul deposedat cu acţiuni la Fondul Proprietatea, de atunci înainte ce va face cu ele, când le va vinde, la ce preţ este treaba fiecăruia să decidă. Nu mai e problema statului... La valoarea dreptului său de despăgubire, statul l-a despăgubit, dându-i acţiuni exact la acea valoare, care nu era nici mai mare nici mai mică decât valoarea drepturilor sale.
Reporter: Aţi lăsat acum această portiţă să poată opta şi pentru bani, adică dacă unii dintre foştii proprietari nu vor acţiuni, pot primi bani până la 500.000 de lei. Abia ăsta e un pas înainte. Însă, când comuniştii au luat o anume fabrică, au luat ceva care nu fluctua, era o treabă care mergea... Acum ea a fost evaluată, iar moştenitorul fostului proprietar nu vrea acţiuni care fluctuează. CEDO nu prea recunoaşte succesul Fondului Proprietatea? Cam oricine s-a dus acolo şi a spus că nu vrea acţiuni a câştigat...
Mircea Ursache: Trebuie să vă contrazic. Deja în procesul de apărare al statului, CEDO ţine cont de faptul că statul român a creat un instrument de despăgubire.
Eu cred că astfel de situaţii au fost cauzate de faptul că Fondul nu a funcţionat aproape doi ani şi revin la ce vă spuneam mai devreme: în clipa când apare HG-ul şi acţiunile sunt libere la vânzare, CEDO nu cred că va mai privi la fel plângerile respective, pentru că poate spune, dacă vrei bani puteţi merge să vă vindeţi acţiunile şi gata, de ce să mai daţi în judecată statul român?
Reporter: Domnule preşedinte, anul trecut, când încă nu eraţi în Fondul Proprietatea, mi-aţi spus, într-un interviu, că opţiunea dumneavoastră ar fi fost un fond obligatar al statului pentru acordarea despăgubirilor...
Mircea Ursache: Da... erau multe variante, noi le-am lucrat când am fost la guvernare. Important este, dacă vrem să fim oneşti, că în 2004 nu am elaborat un act normativ care să stabilească sursele de plată a despăgubirilor. Acest lucru s-a întâmplat abia în 2005...Iar acum trebuie să recunoştem că, pentru România, la momentul acesta, este cel mai la îndemână mecanism, cel mai viabil, pentru că afectează cel mai puţin bugetul şi pe milioanele de locuitori care nu sunt ei vinovaţi de această situaţie care s-a întâmplat în "48.
Dacă aş fi un lăudăros, aş putea spune că din mai, de când s-a schimbat Consiliul de Administraţie, a apărut ordonanţa 82, au fost lansate evaluările, acum rezolvăm şi problema vânzării acţiunilor... Cred că înseamnă foarte mult. Nu vreau să critic pe nimeni, dar dacă s-ar fi făcut atât de mult în cei 2 ani, altfel discutam azi de Fondul Proprietatea. Alta era situaţia astăzi.
Reporter: Vă mulţumesc, în numele cititorilor noştri.
Ritmul greoi în care statul a gestionat Fondul Proprietatea aşează deocamdată statul în poziţia de principal beneficiar al constituirii Fondului, după aproape doi ani de la înfiinţarea sa. Statul este, în continuare, acţionarul majoritar al Fondului şi încasează dividende pe măsura ponderii pe care o deţine. Din aproape 250.000 de solicitări de despăgubiri, 100.000 de cereri zac în continuare la autorităţile locale; 120.000 de persoane îndreptăţite vor primi bani, în loc de acţiuni. Mai rămân 30.000 de oameni care vor putea deveni acţionari ai Fondului. Plus cei care încă nu au primit titlurile de la autorităţile locale. Deocamdată, doar 3400 de persoane sunt acţionari cu acte în regulă. Dacă s-ar păstra acest ritm greoi, statul va mai rămâne încă mulţi ani acţionarul majoritar al Fondului Proprietatea. De ce s-ar retrage mai repede?
În tot acest timp, mulţi proprietari au contestat soluţia de despăgubire la CEDO, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat, în mai multe cazuri, că Fondul Proprietatea nu reprezintă încă un mecanism funcţional de despăgubire. Acum, Fondul are un nou preşedinte, în persoana lui Mircea Ursache, fostul şef al AVAS sub Guvernul Adrian Năstase. Noul preşedinte este optimist şi dă asigurări acţionarilor Fondului că, în maxim două săptămâni, vor putea să îşi vândă acţiunile dacă vor dori, iar acest lucru va crea siguranţa că Fondul este funcţional ca mecanism de despăgubire.
1. Ce face ANRP/
(mesaj trimis de Popescu Stefan în data de 06.12.2007, 07:42)
In prezent, ANRP se constitue in principalul FRANAR in lantul de proceduri prin care trebuie sa treaca solicitantii de despagubiri.Acum, cand in sfarsit se va da liber la tranzactii, gandesc ca a sosit momentul ca si ANRP sa-si reconsidere metodologia de lucru ptr.a URGENTA rezolvarea celor peste 3o.000 de dosare pe care a reusit sa le stenga datorita ritmului excesi de lent in care reolva acordarea titlurilor de conversie.Cred ca se impun cel putin doua actiuni in acest sens:
1) Infintarea altor cateva centre regionale
2) sa se accepte ca solicitantii sa poata face evaluarea proprietatilor ce fac obiectul despagubirilor apeland pe cont propriu la experti evaluatori autorizati
2. Inscrieti-va pe lista de despagubire accelerata
(mesaj trimis de Asociatile de Proprietari reunite in Forumul Civic în data de 06.12.2007, 22:10)
despagubirejusta@yahoo.com
inscrieti-va in aceasta lista pe care o vom inainta institutiilor responsabile, tutelate de Ministrul Vosganian (Ministerul Finantelor, ANRP, Fondul Proprietatea)
prin care solicitam pentru aceste persoane o despagubire la valoare, in bani si in max. 3-6 luni
Este inadmisibil ca din motive strict birocratice si dezinteres, mii de proprietai sa stea sa astepte ani de zile pina cind cineva se uita la dosarul lo. ALTFEL NE ADRESAM INSTANTEI PRINTR-O ACTIUNE COLECTIVA
3. Inscrieti-va pe lista de despagubire accelerata
(mesaj trimis de Asociatile de Proprietari reunite in Forumul Civic în data de 06.12.2007, 22:21)
despagubirejusta@yahoo.com
inscrieti-va in aceasta lista pe care o vom inainta institutiilor responsabile, tutelate de Ministrul Vosganian (Ministerul Finantelor, ANRP, Fondul Proprietatea)
prin care solicitam pentru aceste persoane o despagubire la valoare, in bani si in max. 3-6 luni
Este inadmisibil ca din motive strict birocratice si dezinteres, mii de proprietai sa stea sa astepte ani de zile pina cind cineva se uita la dosarul lo. ALTFEL NE ADRESAM INSTANTEI PRINTR-O ACTIUNE COLECTIVA