Activişti de Mediu afirmă că noul ordin privind cotele de prevenţie la ursul brun nu va rezolva cu adevărat problema

Noul ordin de ministru privind nivelul de prevenţie şi de intervenţie pentru prevenirea pagubelor şi a accidentelor produse de ursul brun, emis în ultima sa zi de mandat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor de către Barna Tanczos, îngrijorează şi este destul de puţin probabil să soluţioneze cu adevărat problema urşilor în România, atrag atenţia reprezentanţii WWF-România, conform agerpres.ro.

"În ultima sa zi de mandat în fruntea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, domnul Tanczos Barna a semnat Ordinul de Ministru ce aprobă o cotă de prevenţie de 426 de exemplare şi o cotă de intervenţie de 55 de exemplare de urs brun. Este un fapt menit să îi îngrijoreze pe toţi cei ce sperau într-o reevaluare sau cel puţin o modificare a acestei decizii, mai cu seamă că Fondul Mondial Pentru Natură - WWF România, alături de alte organizaţii de mediu, a atras atenţia asupra problemelor pe care forma discutată a ordinului le poate genera, dar şi asupra limitelor fundamentării ştiinţifice a studiului ce stă la baza acestui Ordin de Ministru", precizează organizaţia de mediu, într-un comunicat de presă, transmis luni AGERPRES.

Potrivit sursei citate, în Croaţia, de exemplu, se extrag 50% femele şi 50% masculi, majoritatea sub 100 kg şi se merge, în special, pe îndepărtarea cauzelor care duc la habituare.

"Îngrijorător este faptul că prezentul Ordin de Ministru este destul de puţin probabil apt să soluţioneze cu adevărat problema urşilor în România, indiferent de orizontul de timp la care ne raportăm. Adevărata problemă a urşilor nu este dată de numărul acestora (de altfel, nu avem încă date credibile despre dimensiunea populaţiei de urs din ţara noastră). Adevărata problemă este reprezentată de numărul urşilor habituaţi, adică obişnuiţi cu prezenţa omului, precum şi de cauzele care duc la această habituare (atragerea acestora în comunităţi, de exemplu prin managementul deficitar al deşeurilor, sau hrănirea urşilor). Ei, urşii habituaţi, sunt cei ce provoacă pagube, ei sunt masa vizibilă a populaţiei de urşi şi protagoniştii conflictelor cu omul şi, în mod paradoxal, nu ei sunt în primul rând vizaţi de prevederile Ordinului de Ministru. Pentru că, a aproba o cotă de prevenţie care să vizeze masculii dominanţi (care nu fac pagube!), nu exemplarele tinere crescute în apropierea localităţilor, fără a stabili, practic, nişte principii solide pe baza cărora să se îndeplinească această cotă (în sensul scăderii numărului de urşi habituaţi şi implicit de conflicte), problemele vor persista, chiar şi cu o populaţie de urşi redusă numeric", a declarat Cristian-Remus Papp, coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF România.

Acesta a adăugat că "suntem sceptici în privinţa eficienţei rezolvării conflictelor cu urşii cu ajutorul vânătorilor străini, mai ales că avem ca exemplu experienţa anilor de dinainte de 2016".

"Nu ne opunem intervenţiilor care sunt absolut necesare, noi am şi cerut de-a lungul timpului un sistem rapid de intervenţii pentru a preveni conflictele cu urşii, însă ne dorim un complex de soluţii care să fie viabile şi care să trateze nu doar efectul, ci şi cauzele. Iar asociaţiile de vânătoare sunt o verigă importantă a managementului ursului, împreună cu primăriile şi autorităţile locale, în general, autorităţile de control cinegetic, de mediu, organizaţii neguvernamentale etc. E absolut necesară o abordare transdisciplinară şi transparentă, la care să contribuie toţi actorii relevanţi, nu doar o categorie sau alta", a subliniat Papp.

În acest context, Fondul Mondial Pentru Natură - WWF România susţine soluţiile pe termen mediu şi lung care pornesc de la stabilirea mai exactă a efectivului exemplarelor de urs brun, a claselor de vârstă şi a raportului între sexe, prin metode fundamentate ştiinţific, soluţii care au ca scop reducerea fenomenului de habituare, inclusiv prin educarea populaţiei (atât a locuitorilor din zone cu densitate mare de urs cât şi a turiştilor) şi adoptarea de măsuri menite să prevină atragerea urşilor şi, în ultimă instanţă, reducerea conflictelor om-urs.

Pe acelaşi subiect, activiştii de mediu menţionează că, intervenţiile îşi au rolul lor, în cazurile justificate, dar "acestea trebuie, la rândul lor, să beneficieze de un puternic fundament procedural şi de transparenţă", potrivit agerpres.ro.