În orice situaţie, în care Guvernul este demis sau demisionează, acest lucru are impact asupra pieţelor întrucât creează incertitudine, afirmă Adrian Codilaşu, preşedintele CFA România. Domnul Codirlaşu a exemplificat cu situaţia recentă de pe plan internaţional, când, în urma anunţării demisiei premierului nipon, indicii bursieri au scăzut imediat în Japonia.
"Orice situaţie în care nu există un Guvern sau un Executiv cu puteri depline are impact asupra pieţei respective deoarece avem o stare de incertitudine. Nu văd un impact asupra capacităţii de împrumut a unui guvern interimar, decât dacă Parlamentul intervine prin legi şi modifică amplitudinea cheltuielilor din buget. Este posibil să crească volatilitatea cu privire la împrumuturile din pieţele internaţionale, dar nu văd ceva extraordinar. Va apărea ceva doar în măsura în care se intervine pe structura cheltuielilor bugetare sau a veniturilor bugetare. În rest, atât timp cât planul făcut este urmat chiar de un guvern interimar, nu ar trebui să existe un impact foarte mare asupra parametrilor financiari. Cu cât avem mai repede un guvern cu puteri depline care poate lua măsuri, mai ales într-o situaţie de criză, cu atât mai bine va fi pentru economie. De aceea, consider că alegerile parlamentare trebuie să se desfăşoare la termen. Dar este posibil ca, din cauza crizei medicale, să nu se întâmple acest lucru", consideră preşedintele CFA.
Domnia sa afirmă că impactul negativ asupra economiei naţionale se va simţi anul viitor când vor trebuie luate măsuri dure prin care să arătăm pieţelor financiare internaţionale că reducem deficitul bugetar.
"Anul acesta, ca deficit bugetar, suntem în linie cu celelalte state din Uniunea Europeană. Dar acestea îşi vor scădea deficitele în 2021. Dacă noi vom ieşi în evidenţă pe partea negativă, acest lucru se va vedea în condiţiile de finanţare. Următorul guvern va trebui să ia măsuri în vederea reducerii deficitului bugetar. Nu vom reduce într-un an deficitul sub 3%. Probabil că vom ajunge la acest obiectiv abia după patru ani. Dacă reuşim să scădem de la aproape 9% la 6% la sfârşitul anului viitor, iar în 2022 vom reduce deficitul bugetar la 4% şi în 2023 să mergem spre 3%, atunci politica fiscală va fi credibilă pentru pieţele financiare. Nu vom putea să ducem rapid deficitul bugetar sub 3%, deoarece ar însemna un impact foarte puternic asupra economiei. Noi trebuie să băgăm bani în economie ca să nu intrăm în recesiune. Dar estimez că din criza actuală vom ieşi cu o datorie publică de aproape 50%. Deja suntem la 40%. Dacă mai adăugăm şi anul viitor încă 6%, la finalul crizei vom avea o datorie publică de 50%. Orice criză generează o creştere de 10-15% a datoriei publice. Cât timp datoria rămâne sub 50% este ok, deşi trebuie să avem grijă şi acolo, în privinţa deficitului bugetar", ne-a spus Adrian Codirlaşu.