La un an după ce Guvernul a aprobat Hotărârea privind înfiinţarea Băncii de Resurse Genetice la Buzău, timp în care proiectul a rămas pe loc, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat public că nu exclude ca această investiţie să fie totuşi realizată.
Prezent la Buzău, ministrul Agriculturii, întrebat în timpul conferinţei de presă susţinute la sediul PNL Buzău, a răspuns, pentru prima dată, că nu exclude posibilitatea înfiinţării Băncii de Gene la Buzău.
Domnia sa a declarant: "Cunosc foarte bine motivaţiile acestei bănci de gene. Ştiu ce înseamnă o bancă de gene şi cei de la Academie şi Universităţile îmi vor da un punct de vedere privind necesitatea unei bănci de gene aici, la Buzău, pentru că va trebui să găsim soluţia ca această bancă de gene să se integreze şi să lucreze cu ceea ce există acum, cu banca de gene de la Suceava. Eu nu exlud ca această bancă de gene să apară aici, la Buzău. La multele discuţii pe care le-am avut cu domnul Pufu,(candidat PNL Buzău la Senat) aproape că m-a convins. Aştept şi opinia mediului academic, cei de la Academia Română, cât şi cele patru Universităţi de Ştiinţă Agricolă, mă refer la catedrele de genetică şi ameliorarea mediului de cultură care să ne fundamenteze această investiţie".
Oros a punctat că odată primit avizul mediului academic nu exclude ca acest proiect să se realizeze şi în acest sens a purtat discuţii inclusiv cu iniţiatorul proiectului, cercetătorul Costel Vânătoru.
Ministrul Agriculturii a explicat: "În jurul domnului Costel Vânătoru, care este o personalitate, sigur că se poate face o asemenea investiţie care să colaboreze şi cu banca de gene de la Suceava, care este racordată la tot ceea ce înseamnă organisme internaţionale care se ocupă de păstrarea patrimoniului genetic. Practic, asta înseamnă o bancă de gene, care păstrează un anumit genofom, mai ales pentru specii sau pentru variatăţi care sunt pe cale de dispariţie. Tocmai pentru a fi în rezervă pentru ameliorări viitoare. Deci, nu exlud ca această bancă de gene să apară la Buzău".
La rândul său, Vlad Pufu a subliniat faptul că proiectul Băncii de gene la Buzău nu a fost blocat politic, ci s-a lovit de ambiţiile academice.
"Sunt foarte mulţumit pentru faptul că am reuşit să demonstrez că această blocare, aşa cum a fost ea vehiculată în presă, nu a fost politică, ci acest proiect a rămas blocat între aceste orgolii, aşa cum le-am zis de fiecare dată şi a recunoscut şi domnul Costel Vânătoru în emsiunile noastre de mai multe ori, că au fost mai multe ambiţii academice. Eu sunt foarte fericit pentru faptul că am demonstrat că nu PNL a blocat proiectul, ci a fost inflamată din interes electoral de alte partide şi de alt partid, asta ştim cu toţii şi e normal ca atunci când intervine politicul într-un proiect de asemenea anvergură şi într-o idee bună încep să apară păreri subiective", a spus Vlad Mircea Pufu.
Hotărârea de Guvern pentru înfiinţarea Băncii de resurse genetice a fost adoptată în şedinţa din 12 septembrie 2019. Tot în perioada respectivă, a fost atribuit şi un sediu la Buzău, respectiv în Parcul Crâng, în fostul sediu al societăţii Urbis Serv.
Recent, într-un interviu acordat HotNews, Costel Vânătoru, cercetătorul care a iniţiat proiectul, a vorbit despre proiectul băncii de gene la Buzău.
"Am făcut o uşoară inventariere în legumicultură, fără să iau toate cataloagele elaborate de Ministerul Agriculturii, ci doar câteva, şi am depistat peste 2600 de soiuri de legume care s-au pierdut în ultima perioadă. Am pierdut un tezaur imens pe care nu îl mai putem recupera. Sigur, o parte se află conservat în Bănci de gene din străinătate. Şi aici avem o problemă: că nu ştiu cine l-a trimis acolo sau cu acordul cui au ajuns aceste creaţii să fie păstrate în aceste bănci de gene din afara ţării. Putem vorbi mult şi pe această temă. Multe resurse s-au pierdut pentru totdeauna, nu le mai putem recupera.
O bancă de gene ar putea să creeze uşor, uşor o strategie de redresare a producerii de seminţe în România. Practic, cultivatorii noştri ar putea să producă sămânţă, atât pentru necesarul intern, cât şi pentru export. Şi am putea câştiga mai mult. Deci am putea folosi aceste resurse care sunt resursa viitorului, nu pot fi cuantificate în bani. Genele se vând foarte scump. Acum nu mai vorbim de vânzarea soiurilor. Sigur, se vând şi aceste creaţii. Dar, genele se vând foarte scump, genele valoroase. Cred că suntem printre ultimele ţări din Europa care am acordat cea mai mica atenţie şi nu facem ceea ce trebuie pentru conservarea acestor resurse genetice, acestui tezaur, care nu poate fi cuantificat, e mai scump decât aurul Băncii Naţionale", a spus la HotNews, Costel Vânătoru.