Tot ceea ce trebuie să cunoască întreprinzătorul care solicită un credit garantat şi contragarantat, constă în faptul că Fondul Român de Contragarantare (FRC) are încheiate parteneriate cu toate instituţiile financiare nebancare care acordă garanţii în favoarea IMM, iar pentru a beneficia de avantajele mecanismului de contragarantare, trebuie parcurse următoarele etape:
- trebuie să prezinte finanţatorului, pe lângă documentaţia solicitată de acesta, documente privind eligibilitatea la contragarantare prevăzută de normele FRC, respectiv o declaraţie pe proprie răspundere cu privire la eligibilitatea IMM - pentru consultare, normele FRC pot fi accesate la www.contragarantare.ro;
- finanţatorul transmite întreaga documentaţie fondului de garantare, odată cu solicitarea de acordare a garanţiei şi a contragaranţiei;
- fondul de garantare analizează solicitarea conform normelor proprii şi clauzelor din convenţiile încheiate cu băncile şi decide asupra aprobării/respingerii garanţiei. În situaţiile în care aprobă garanţia şi în baza solicitării de contragarantare a IMM, verifică eligibilitatea acestuia la contragarantare;
- pentru IMM eligibile la contragarantare este calculat echivalentul subvenţie brută a contragaranţiei - ajutorul de minimis, urmând ca IMM beneficiar să primească o scrisoare de informare în acest sens. În aceasta scrisoare va fi menţionat şi nivelul reducerii aplicate comisionului de garantare.
Urmare a contragarantării de către FRC a garanţiei, fondul de garantare va percepe IMM un comision de garantare redus.
În mod corespunzător, în mai puţin de trei ani de funcţionare, FRC a reuşit să conducă, prin instrumentele şi mecanismele cu care operează în relaţia cu fondurile partenere, la o reducere semnificativă a costurilor pe care IMM trebuie să le suporte pentru obţinerea de garanţii din partea acestora, fapt ce se traduce prin economii importante pe care IMM le realizează în costurile totale cu care acestea se finanţează.
Având în vedere trendul volumului contragaranţiilor acordate - în creştere cu peste 40% în primul semestru al anului 2012 comparativ cu perioada similară a anului 2011 este de apreciat că în viitor impactul favorabil al existentei FRC asupra costurilor finanţării va creşte semnificativ, consecinţă firească a creşterii ponderii garanţiilor contragarantate în portofoliul fondurilor de garantare partenere.
• Noile norme de contragarantare scad costurile finanţării
- Modificarea modului de determinare a elementului de ajutor de minimis conţinut de contragaranţie - echivalentul subvenţie brută a contragaranţiei, valoarea acestuia fiind determinată prin compararea preţului de piaţă al contragaranţiei (prima teoretică de contragarantare) cu preţul efectiv al acesteia (prima de contragarantare efectivă). Pentru anul 2012, nivelul primei teoretice de contragarantare este 2,42% pe an pentru societăţile cu istoric de funcţionare. În cazul IMM-urilor start-up, nivelul primei teoretice este de 3,8% şi este astfel stabilit prin reglementările comunitare.
- Primă de contragarantare efectivă egală cu zero - pentru creşterea impactului contragaranţiilor asupra nivelului reducerii costului total de finanţare suportat de IMM şi având în vedere practica unor instituţii de contragarantare similare din UE, nivelul primei de contragarantare efective datorată de IMM este zero (comparativ cu un nivel de 0,37% practicat anterior).
- Reglementarea explicită a efectelor contragaranţiei asupra nivelului comisioanelor de garantare practicate de fondurile de garantare pentru garanţiile contragarantate, prin evidenţierea clară şi cuantificabilă a preluării riscului de către FRC. Pentru că preţul riscului este un element esenţial de cost în raport cu care se determină comisionul de garantare aplicabil în condiţii de piaţă, pentru garanţiile contragarantate, nivelul acestui comision trebuie să fie redus în raport cu cel practicat pentru garanţii necontragarantate; reducerea se face proporţional cu riscul transferat prin contragaranţie (procentul de contragarantare). Acest principiu este pe deplin valabil indiferent de sistemul de comisioane de garantare pe care îl practică fondul de garantare: comision de garantare unic la nivelul întregului sistem de garanţii, ori comisioane de garantare diferenţiate în funcţie de ratingul întreprinderii solicitante, cum este, de exemplu, sistemul de prime safe harbour prevăzut de Comunicarea CE cu privire la aplicarea art. 87 şi 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garanţii.