AEI: Cine are interes să submineze sectorul energetic din ţara noastră?

Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisalita, apreciază că România se află într-o perioadă în care este expusă unui val de dezinformare, panică şi manipulare, ca urmare a haosului generat de lipsa unei decizii clare din partea Guvernului privind modul de funcţionare a pieţei de gaze după 1 aprilie 2025, un context ce pare să urmărească obţinerea unor avantaje comerciale şi crearea de instabilitate, potrivit unui comunicat emis redacţiei.

Potrivit acestuia, o serie de activităţi care se derulează în ultima vreme ridică reale întrebări în ceea ce priveşte modul în care se derulează operaţiunile în sectorul energetic din România:

a)Dezinformarea masivă privind importurile uriaşe pe care le are România în momentul de faţă şi de aici sugerarea pericolului de a nu exista suficiente gaze pentru români

Statistic luna februarie este luna în care se înregistrează cele mai mari consumuri de gaze pe fondul celor mai scăzute temperaturi ale aerului din perioada rece. Este şi luna în care urmare a reducerii presiunii gazelor din depozitele de înmagazinare, scade şi cantitatea de gaze posibil a se extrage zilnic şi aceasta determină creşterea necesarului de importuri de gaze zilnice pentru a putea asigura acoperirea cererii. Astfel, luna februarie statistic, se înregistrează cele mai mari importuri nete de gaze. Luna februarie 2025, se înscrie în statistica lunilor februarie din anii anteriori.

Se poate observa că Romania în luna februarie 2025 nu are "importuri" istorice, şi nu se poate pune problema unor posibile lacune în livrarea gazelor la consumatori, menţionează acesta.

Analizând ponderea importurilor nete în consumul zilnic din România în ultimele zile, se poate observa că acest idicator se încadrează în media anilor anteriori, fără a exista o situaţie de criză în România.

b)Golirea prematură a depozitelor "strategice" ale României

În mod eronat se prezintă că problema României fiind gradul redus de umplere a depozitelor de înmagazinare din România. În fapt obligaţiile de înmagazinare impuse de ANRE consumatorilor a determinat introducerea de gaze în depozite de înmagazinare din care se ştia că nu se pot extrage gazele atunci când este nevoie şi transporta clienţilor, iar anumite companii, profitând de lacunele legislaţiei secundare, au extras gaze aproape exclsuiv din depozitele care joacă un important rol strategic pentru România - Bilciureşti şi Urziceni - care se găsesc în zona cu cel mai mare consum din România, justificând că ele au gaze înmagazinate în depozitele care au rămas pline şi în prezent şi de unde gazele nu se vor putea extrage şi vor rămâne în pământ la sfârşitul iernii.

c)Nominalizări eronate privind consumurile şi sursele

Analizând nominalizările pentru data de 16.02.2025, în raport cu trendurile de consum din perioada anterioară se poate observa că în mod anormal nominalizările au fost scăzute intenţionat (sub aspectul estimării consumului şi al importurilor).

Analizând nominalizările pentru data de 16.02.2025, în raport cu realizările din această dată constatăm că am avut nominalizări de consumuri subevaluate cu 21% şi nu am avut exporturi nete (aşa cum arătau nominalizările), ci am avut importuri nete (conform realizărilor). Nu cred că această situaţie a fost întâmplătoare, ci a fost o acţiune premeditată.

d)Achiziţia gazelor la suprapreţ

Este "interesată" poziţia unor furnizori care deşi cunoşteau prognozele de temperatură încă de vineri - 14.02.2025 pentru perioada 16-17.02.2025, au preferat să facă nominalizări mult mai mici decât consumurile clienţilor lor şi să refuze achiziţia de gaze vineri la preţuri de 272,893 lei/MWh (preţ mediu pe BRM SPOT), respectiv cca. 290 lei/MWh în dimineaţa zilei de luni-16.02.2025 şi au achiziţionat întreaga cantitate de gaze lipsă din surse via Bulgaria, la preţuri mult mai mari 341,052 lei/MWh (preţ mediu pe BRM SPOT). Sigur schema de plafonare îi incurajează pe furnizori să nu i intereseze că achită cu 25% mai mult, deoarece aceşti bani sunt returnaţi furnizorilor de la bugetul de stat.

e)Achiziţia gazelor care să acopere deficitul faţă de nominalizările eronate, prin gaze achiziţionate de la ruşi prin interpuşi.

Deşi în cursul zilei de vineri şi luni au existat oferte de gaze cu moleculă non-rusească cu preţuri mai mici cu până la 25%, anumite companii au achiziţionat întreaga cantitate de gaze de import într-o perioadă de doar 10 minute, imediat după efectuare nominalizărilor de către ruşi a gazelor disponibile via Bulgaria. Sigur aceste gaze au fost achiziţionate prin interpuşi, dar momentul (imediat după nominalizarea făcută de ruşi a gazelor disponibile a fi vândute via Bulgaria) şi timpul de achiziţie (10 minute după nominalizarea făcută de ruşi a gazelor disponibile a fi vândute via Bulgaria), sugerează că au fost gaze ruseşti. Schema de plafonare existentă în România, plata de la bugetul de stat a preţurilor mari plătite de furnizori, i-a făcut pe furnizori să fie dispuşi să achite preţuri mai mari pe gazele necesar a fi importate în România zilele acestea. Dar ce altceva a determinat această abordare?

f)România cea mai scumpă piaţă din Europa

România este ţara cu cea mai mică lichiditate de piaţă, înregistrată în anul 2025, fiind cauza principală a exploziei preţurilor din România în anul 2025.

În data de 16.02.2025 gazele tranzacţionate în Europa de est a plasat România în rândul statelor cu cele mai scumpe gaze vândute:

-România TTF + 17 euro/MWh

-Grecia TTF + 15 euro/MWh

-Bulgaria TTF + 10 euro/MWh

-Polonia TTF + 10 euro/MWh

-Slovacia TTF + 4 euro/MWh

-Ungaria TTF + 3 euro/MWh

-Austria TTF + 3 euro/MWh

-Cehia TTF + 2 euro/MWh

Analizând modul în care anumite companii au determinat extragerea prematură a gazelor din depozitele de înmagazinare "strategice", care prin nominalizări eronate au indus ideea creşterii cererii şi au forţat importuri mari de gaze, şi implicit determinând creşterea preţurilor pe piaţa spot din România mult peste alte pieţe europene, facilitând achiziţia gazelor din Federaţia Rusă, prin anumiţi intermediari, concomitent cu apariţia unor acţiuni de inducerea panicii pe piaţa din România, prin dezimformări şi manipulări, susţinută de lipsa de acţiune a instituţiilor care ar trebui să vegheze piaţa de gaze din România - arată vulnerabilitatea în care se găseşte sistemul energetic românesc şi se impune o reunire a instituţiilor specializate în securitatea României, care să stabilească un plan de măsuri de diminuare a efectelor drastice pentru România.