AFACEREA CUPRULUI - O MIZĂ DE PESTE 243 DE MILIOANE DE LEI Dosarul falimentului Cuprom intră în prelungiri

Una dintre cele mai controversate afaceri, în care băncile de la noi din ţară au mizat greşit, riscă să se transforme într-o poveste fără sfârşit sau, din contră, cu final nefericit pentru instituţiile financiare care vor pierde aproximativ 80 de milioane de euro în urma creditelor oferite societăţii Cuprom, în perioada 2004-2008.

Tribunalul din Bucureşti a decis, ieri, să amâne, pentru 15 ianuarie 2014, sentinţa în dosarul falimentului companiei Cuprom, contestat de firma din Cipru Alabastra Mining Limited şi Raiffeisen Bank, conform declaraţiilor lui Nicolae Bălan, administratorul judiciar al societăţii.

Astfel, până la pronunţarea sentinţei, societatea administrată de un fost bancher, Horia Simu, rămâne, pentru moment, cu banii în buzunar, în timp ce băncile care au creditat compania mai au de aşteptat până anul viitor ca să primească, cel puţin parţial, banii acordaţi companiei din Zalău.

Potrivit unor surse apropiate proiectului, ar exista un interes ridicat al unor companii, printre care şi firma creditoare Alabastra Mining care a contestat falimentul Cuprom, să preia fabrica producătoare de cabluri. Cuprom este singura fabrică de conductori electrici emailaţi din ţară şi printre singurele din Europa, motiv pentru care este extrem de atractivă, mai cu seamă în contextul în care administratorii au investit în retehnologizarea sa, aflându-se, în prezent, la standarde europene, ne-au relatat surse din companie.

Alabastra Mining a inclus în planul de reorganizare o anexă potrivit căreia este dispusă să participe, inclusiv cu capital, la înfiinţarea unor filiale ale Cuprom. "Ne manifestăm în mod irevocabil intenţia de a participa la constituirea filialelor societăţii debitoare şi de a subscrie şi vărsa capital social, aport în numerar sau în natură, care ne va reveni, în termenele stabilite în planul de reorganizare şi în actul constitutiv al filialelor", se arată în declaraţia firmei din Cipru, anexată planului de reorganizare.

Firma cipriotă Alabastra Mining Limited, în calitate de creditor, a mai făcut uz de acelaşi mecanism în 2010, când în contul unei creanţe a intrat în acţionariatul companiei de foraj Foradex Bucuresti (FORD), deţinută la momentul respectiv de Horia Simu, potrivit presei. Acţionarii Foradex au aprobat, în urmă cu 3 ani, o majorare de capital de 10 milioane lei, însă la finalul perioadei de subscriere au fost cumpărate titluri de numai 3,2 milioane lei, majoritatea acţiunilor fiind preluate de Alabastra Mining Limited, în urma unei tranzacţii de doar 180.900 de lei (43.000 de euro).

• Afacerea Cuprom, rentabilă în continuare

Potrivit unor surse din interiorul companiei din Zalău, în prezent, există numeroase solicitări pentru încheierea unor contracte, însă acestea nu pot fi onorate din cauza insolvenţei. "Fabrica din Zalău poate fi rentabilă, în continuare, dacă se va decide reorganizarea acesteia, având un profil de activitate singular la noi în ţară", ne-au relatat apropiaţi ai proiectului.

• Decizia Tribunalului, decisivă pentru viitorul companiei

Dacă Tribunalul Bucureşti va respinge contestaţiile creditorilor, planul de reorganizare al Cuprom ar putea fi reanalizat şi acceptat de acţionari. În caz contrar, firma din Zalău va intra în faliment, iar lichidatorul va închide fabrica sau o va vinde unui investitor.

Potrivit planului de reorganizare, în 2009, fabrica de sârmă din Zalău valora peste 243 de milioane de lei, din care 67 de milioane de lei reprezintă terenurile şi construcţiile, 38 de milioane de lei instalaţiile tehnice, iar 575 de mii de lei mobilier şi alte instalaţii.

• Valoarea creanţelor băncilor, circa 80 de milioane de euro

Cele şapte bănci care s-au întrecut să acorde credite avantajoase companiei Cuprom ar trebui să recupereze circa 80 de milioane de euro (186.603.025 RON în 2007, 157.496.061 RON în 2008).

Din cele şapte bănci creditoare, patru dintre acestea au de recuperat credite garantate (Bancpost, BCR, Raiffeisen şi Unicredit), în timp ce restul băncilor, respectiv Alpha Bank, Royal Bank of Scotland şi Citibank, au fost trecute în tabelul creanţelor negarantate, însemnând că acestea nu îşi vor mai primi creditele, după cum este precizat în cel mai recent plan de reorganizare al companiei.

În total, la masa credală se află 84 de instituţii care au creanţe chirografare.