AFACEREA RETROCEDĂRILOR PRIN COMPENSARE: Interesele imobiliare îngroapă cercetarea agricolă

Terenurile staţiunilor de cercetare agricolă au determinat o creştere alarmantă a numărului de retrocedări abuzive, ducând la o afacere extrem de profitabilă pentru speculatorii imobiliari. Potrivit unui raport al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), suprafaţa administrată de unităţile de cercetare agricolă s-a redus la jumătate, în ultimii trei ani, din pricina modului abuziv de retrocedare a terenurilor şi a jafului sistematic la care este supus patrimoniul destinat cercetării, efectuat cu complicitatea Consiliilor judeţene şi a Agenţiei Domeniilor Statului (ADS).

Mihai Aurel, preşedintele Uniunii Sindicatelor din Cercetare şi Învăţământ Agricol şi Silvic, (USCIAS), a explicat: "La apariţia Legii nr. 247/2005, cercetarea ştiinţifică agricolă dispunea de o suprafaţă de 59.000 de hectare, repartizată în 65 de unităţi. Această suprafaţă s-a redus la jumătate în ultimii trei ani. La acelaşi număr de unităţi, mai dispunem de circa 35.000 de hectare, restul fiind retrocedat, în mare majoritate, fără ca unităţile noastre să vadă documentele solicitanţilor, să poată să se asigure că lucrurile sunt corecte. Suntem convinşi că nimeni nu mai crede că cineva, care are dreptul la retrocedare, aşteaptă 18 ani pentru a depune cerere".

Potrivit raportului, cercetarea agricolă este deposedată de terenul ce-l are în exploatare într-un moment în care ne confruntăm cu o criză de sămânţă destinată campaniilor agricole, ceea ce ne va transforma în importator net al acestor produse. Sindicaliştii din cercetare susţin că sunt victimele unor afaceri imobiliare, întrucât marea majoritatea a terenurilor staţiunilor de cercetare sunt localizate, la periferia marilor oraşe, des­tinaţii prielnice construcţiilor noilor cartiere de vile. "Pe acele terenuri este materializată munca a mii de cercetători, în foarte mulţi ani, unde s-a format o bază genetică de mare importanţă pentru agricultură", mai arată raportul.

Sindicaliştii au precizat: "Noi nu ne opunem retrocedărilor, ci modului ilegal, în afara prevederilor Legii, în care acestea se fac. Nu ne referim la cei care au avut proprietatea în perimetrul actual al unităţilor de cercetare, care au dreptul la retrocedare. Nemulţumirea noastră este generată de retrocedările prin compensare, adică se dă drept de proprietate pe terenurile staţiunilor de cercetare unor persoane care au avut proprietăţi în alte zone.

Legea nu prevede acest lucru, tocmai pentru a proteja aceste suprafeţe pe care se fac cercetări şi se produce sămânţa". USCIAS atrage atenţia că s-a ajuns la această situaţie din pricina parlamentarilor, care nu au aprobat proiectul Legii restructurării cercetării agricole. Legea prevede o reevaluare a patrimoniului deţinut de institutele de cercetare agricole dar şi clarificarea situaţiei precare, din punct de vedere financiar, a acestor centre, care, prin statut nu au la dispoziţie multiple mijloace de finanţare.

Gheorghe Sin, secretarul general al ASAS, ne-a explicat: "Noi avem acele terenuri date în concesiune de ADS, până la reorganizare. De aici toate problemele, deoarece nu avem un act normativ prin care să obţinem administrarea bunurilor. ADS ne tot spune că nu avem calitate procesuală şi încalcă cel mai frecvent legile statului. Cererile de retrocedare vin la ADS şi la Consiliile judeţene şi noi rămânem fără terenuri. Pentru a retroceda un hectar este nevoie de avizul Direcţiilor Agricole; pentru o suprafaţă de 100 de hectare de avizul Ministerului Agriculturii iar pentru o suprafaţă peste 100 de hectare, de un act normativ. În marea majoritatea a cazurilor apar acte normative indiferent de mărimea terenurilor".

• Interese imobiliare şi acte de vandalism

Directorul Institutului de Cercetare Pomicolă de la Băneasa, Adela Bărbulescu susţine că teritoriul institutului a fost vandalizat, de două ori, de la începutul anului, de persoane care pretind că au acte de proprietate pe terenurile respective. "Au intrat cu excavatoarele, noaptea, şi au distrus colecţia naţională de soiuri de cais şi piersic şi ne-au provocat pagube incalculabile", a precizat Adela Bărbulescu. Domnia sa a subliniat că a făcut demersurile necesare la poliţie, dar dosarul s-a făcut "pierdut", din pricina influenţei mafiei retrocedărilor, care implică "ADS-ul, prefecturile, Oficiul Naţional de Cadastru şi Direcţiile Agricole". Directorul a precizat că terenul pe care este amplasat institutul de la Băneasa a fost evaluat la 2.000-2.500 de euro pe metrul pătrat. "În fiecare zi vine cât o persoană cu act de punere în posesie semnat de Comisia de fond funciar a sectorului 1 şi ADS, fără a se dovedi dreptul real de proprietate şi fără ca directorul staţiunii să fie în cunoştinţă de cauză", susţine şi Mihai Aurel. Momentan, institutul mai deţine, conform evaluării primăriei, 26 de hectare, dintr-un total de 61,7 hectare şi, conform, evaluării ADS, 28,7 hectare! Restul au fost scoase din circuitul agricol şi ulterior trecute în intravilan, a precizat Adela Bărbulescu. Situaţii similare au avut loc la Baloteşti, unde s-au retrocedat 1.300 de hectare de teren, şi la Fundulea, unde "prefectul de Călăraşi a dispus luarea a 2000 de hectare pentru despăgubirea unor persoane care nu au avut niciodată proprietăţi în localitate".

• Cercetătorii pichetează şase prefecturi

Peste 100 de sindicaliştii din cercetare vor picheta, azi, începând cu ora 11.00, prefecturile din Arad, Iaşi, Neamţ, Mureş, Buzău şi Dolj. USCIAS a anunţat că sindicaliştii vor picheta şi Parlamentul, la data de 16 aprilie. Sindicaliştii vor să atragă atenţia instituţiilor abilitate, respectiv Ministerul Agriculturii, Guvernului şi Parlamentului asupra neregulilor din sistem şi cer soluţionarea problemelor cu care se confruntă institutele de cercetare agricolă.