AFP: ONU cere 47 de miliarde de dolari pentru ajutor umanitar în 2025

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a lansat miercuri un apel umanitar pentru strângerea sumei de 47,4 miliarde de dolari, pentru a ajuta 190 de milioane de oameni anul viitor într-o lume mutilată de conflicte şi schimbări climatice, informează AFP.

"Lumea este trecută prin foc şi sabie", a declarat şeful Biroului ONU pentru Afaceri Umanitare (OCHA), Tom Fletcher, în timpul lansării acestui apel umanitar la Geneva, explicând că actuala "combinaţie de conflicte, criză a climei şi inegalităţi a creat un dezastru perfect".

"Ne confruntăm cu o criză la scară mondială şi persoanele cele mai vulnerabile sunt cele care plătesc preţul", a subliniat el.

Anul trecut, ONU a ajutat 116 milioane de oameni în lume.

Organizaţia estimează că circa 305 de milioane de oameni vor avea nevoie de ajutor umanitar anul viitor, dar că cele 47,4 miliarde de dolari ceruţi - sumă puţin mai mică decât cea cerută în urmă cu un an - sunt meniţi să ofere asistenţă doar pentru 190 de milioane dintre aceştia.

Fletcher, aflat în funcţie de un an, a afirmat că i-ar fi fost mai uşor să ceară o sumă record ca în anii recenţi. Însă el a explicat importanţa de a "stabili priorităţi în faţa unei lipse de finanţări", chiar dacă este vorba de "alegeri dificile".

"Dacă vom beneficia de un an financiar excepţional, (...) vom merge dincolo de 190 de milioane, însă trebuie să fiu cinic şi realist în ceea ce priveşte perspectivele de a reuşi aceasta", a recunoscut el.

În noiembrie, ONU a primit doar 43% din cele 50 de miliarde de dolari ceruţi pentru 2024.

"Trebuie în mod clar să ne străduim să-i auzim pe cei care au nevoie cel mai mult şi să fim cu adevărat nemiloşi (...) în ceea ce priveşte alocarea fondurilor şi domeniile în care putem avea cel mai mult impact", a insistat Tom Fletcher.

Consecinţele subfinanţării apelurilor umanitare sunt "severe", deplânge organizaţia. În 2024, ajutorul alimentar a fost redus cu 80% în Siria, în timp ce ajutorul în materie de apă şi de salubrizare au trebuit să fie diminuate în Yemen, în condiţiile în care ţara este lovită de holeră.

"Sistemul umanitar este astăzi debordat, subfinanţat şi literalmente atacat", a deplâns Fletcher. "Avem nevoie de un elan de solidaritate mondială" în faţa "oboselii donatorilor", a spus el.

În timp ce numeroşi observatori se tem că preşedintele american ales Donald Trump şi-ar putea reduce sprijinul financiar pentru organizaţiile internaţionale, Fletcher a explicat că el se va deplasa la Washington în lunile următoare, pentru "a dialoga cu noua administraţie".

Însă oboseala donatorilor nu vizează doar SUA, a continuat el, dând asigurări că se va deplasa şi în alte capitale, pentru "a sparge ziduri", ca să-i convingă pe donatorii tradiţionali şi să găsească "noi aliaţi".

Însă obstacolul cel mai important în calea asistenţei şi protecţiei persoanelor în conflicte armate este încălcarea generalizată a dreptului internaţional umanitar, atenţionează ONU.

În condiţiile în care mai rămân doar câteva săptămâni până la finalul anului, 2024 este deja considerat anul cel mai sângeros pentru lucrătorii umanitari, cu un bilanţ ce depăşeşte cei 280 de morţi în 2023.

Potrivit lui Fletcher, 2024 a fost de asemenea "catastrofal" pentru populaţiile pe care ONU le susţine.

Gaza, Ucraina, Sudan, Liban, Siria... 2024 a fost "unul dintre anii cei mai brutali din istoria recentă" pentru civilii prinşi în conflicte, potrivit ONU, şi "dacă nicio măsură urgentă nu este luată, anul 2025 ar putea fi şi mai rău".

La mijlocul lui 2024, aproape 123 de milioane de persoane au fost strămutate cu forţa de conflicte şi violenţă, a 12-a creştere anuală consecutivă. În paralel, catastrofele de origine climatică distrug regiuni şi provoacă deplasări masive ale populaţiei.

"În ceea ce priveşte conflictele, nu doar faptul că există atâta conflicte în acelaşi timp constituie problema", ci şi că aceste conflicte durează mai mult, "zece ani în medie" de acum, a subliniat Fletcher.

"Cu cât mai mult durează crizele, cu atât mai sumbre sunt perspectivele: speranţa de viaţă scade, rata de vaccinare se prăbuşeşte, educaţia este în suferinţă, mortalitatea maternală urcă vertiginos şi spectrul foametei creşte", a mai atenţionat el.