Africa de Sud urmează să organizeze în august viitorul summit BRICS, la care Vladimir Putin este invitat, în pofida unui mandat de arestare emis de către Curtea Penală Internaţională (CPI) pe numele său, a confirmat în weekend preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa, care a confirmat că liderii din Brazilia, India şi China participă la rândul lor "fizic", în pofida Războiului din Ucraina, relatează news.ro.
"Avansăm în organizarea summitului BRICS şi vom finaliza discuţiile asupra formatului", a anunţat duminică Cyril Ramaphosa, care a subliniat că această reuniune între Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud urmează aă aibă loc "în mod fizic". Cyril Ramaphosa nu s-a pronunţat asupra prezenţei sau absenţei de la summit a lui Vladimir Putin, care este vizat din martie de un mandat emis de CPI pe numele acestuia cu privire la crima de război a "deportării" unor copii ucraineni după invazia Rusiei, acuzaţii pe care Moscova le respinge în bloc.
Africa de Sud prezidează în prezent BRICS, un grup care care fac parte cele cinci mari puteri emergente, care intenţionează să influenţeze mai mult instituţiile internaţionale, dominate de către Statele Unite şi
şi Europa. Următorul summit BRICS - al 15-lea - este prevăzut în perioada 22-24 august, într-un centru de convenţii la Johannesburg.
"Vom organiza acest summit BRICS în mod fizic. Ne-am angajat toţi să participăm la un summit la care să ne privim în ochi", a răspuns Cyril Ramaphosa. Africa de Sud, în calitate de stat membru al CPI, este obligată să-l aresteze pe preşedintele rus Vladimir Putin la intarea pe teritoriul sud-african. Africa de Sud, care este puterea diplomatică a Africii, afirmă că vrea să adopte o poziţie neutră, pentru a fi în măsură "să joace un rol în soluţionarea conflictelor", anunţa Cyril Ramaphosa.
Relaţiile Africii de Sud cu Rusia datează din perioada apartheidului, când Kremlinul şi-a exprimat susţinerea faţă de ANC în lupta împotriva regimului rasist.
Cyril Ramaphosa a condus pentru prima oară o delegaţie a unor şefi de stat africani - din Senegal, Republica Democratică Congo, Egipt şi Uganda - în Ucraina, iar apoi în Rusia, cu scopul de a face o pace între Moscova şi Kiev. Această misiune nu a dat rezultate tangibile, dar a făcut auzită vocea unui continent african care a suferit mult din cauza consecinţelor acestui război, mai ales din cauza scumpirii puternice a cerealelor.
Propunerea africană de mediere a fost respinsă de către Kiev, care nu vrea să negocieeze cu Moscova atât timp cât există militari ruşi pe teritoriul ucrainean.
Africanii propun un plan de pace în zece puncte, între care o "dezescaladare de ambele părţi", o "recunoaştere a suveranităţii" ţărilor recunoscute de către ONU, "garanţii de securitate" pentru toate părţile, ridicarea obstacolelor din calea exportului de cereale la Marea Neagră, o "eliberare a prizonierilor de război" şi o reconstrucţie postbelică.