AGENŢIA EUROPEANĂ PENTRU CONTROLUL FRONTIERELOR ŞI COASTELOR: "Am detectat peste trei milioane de treceri ilegale ale frontierelor UE din 2009 până în 2017"

• "Cele mai multe treceri ilegale au fost depistate în 2015"

Agenţia Europeană pentru Controlul Frontierelor şi Coastelor (European Border and Coast Guard Agency - Frontex) a detectat peste trei milioane de treceri ilegale ale frontierelor Uniunii Europene (3.350.403), din anul 2009 până în 2017, potrivit cifrelor transmise de către instituţia europeană.

Conform Frontex, în anul 2009, instituţia europeană a detectat 104.599 de treceri ilegale ale frontierelor UE, în 2010 - 104.060, în 2011 - 141.051, în 2012 - 72.437, în 2013 - 107.365, în 2014 - 282.933, în 2015 - 1.822.177, în 2016 - 511.047 şi 204.734 anul trecut.

Datele Frontex arată că vârful a fost atins în anul 2015 - aproape două milioane de treceri ilegale ale graniţelor europene, iar cele mai puţine - în 2012.

Potrivit Frontex, în luna februarie a acestui an, fluxul migrator a consemnat o scădere pe teritoriul Italiei, însă s-a menţinut stabil în Grecia şi în Spania.

Datele Agenţiei arată că în februarie au fost detectate 3.400 de treceri ilegale ale frontierelor UE, pe cele patru rute migratorii principale, numărul fiind în scădere cu aproape trei sferturi comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În primele două luni din 2018, trecerile ilegale ale graniţelor UE aproape că s-au înjumătăţit, ajungând la 12.000, mai ales pe fondul unei presiuni mai reduse pe ruta central-mediteraneană, mai precizează Frontex.

Informaţiile publicate de Agenţie arată: "Numărul migranţilor care au sosit în Italia, pe ruta central-mediteraneană, a scăzut, în luna februarie, sub 800, consemnând mai puţin de o zecime din cifra corespunzătoare aceleiaşi luni din 2017. Numărul total al migranţilor detectaţi pe această rută, în perioada ianuarie-februarie, a scăzut cu 61%, la 5.200.

De asemenea, numărul bărcilor cu migranţi care au pornit din Libia a scăzut, brusc, în februarie, pe fondul activităţii crescute a Pazei de Coastă libiene şi al condiţiilor meteo nefavorabile.

Anul acesta, până în prezent, cei mai mulţi migranţi detectaţi pe această rută au fost cetăţeni din Eritreea, urmaţi de cei din Tunisia".

Pe ruta vest-mediteraneană, în februarie, numărul migranţilor care au pătruns ilegal în Spania a scăzut cu un sfert, comparativ cu un an în urmă, ajungând la 1.050, mai informează Frontex.

"În primele două luni din 2018, trecerile ilegale ale frontierelor UE, folosind această rută, s-au apropiat de cele de acum un an, însumând 2.500.

Cel mai mare număr de sosiri în Spania a fost consemnat de cetăţenii din Guineea, urmaţi de cei din Maroc şi Mali. În linie cu şabloanele sezoniere, numărul algerienilor a scăzut în perioada iernii", conform cifrelor Frontex.

În februarie, numărul migranţilor ilegali care au ales ruta est-mediteraneană, ajungând, în principal, în insulele greceşti, a stagnat la 1.600, aproape similar cu cifrele din februarie 2017, se precizează în statisticile Frontex.

Statisticile menţionate mai notează: "În primele două luni ale anului curent, mai bine de 3.900 de migranţi au intrat în UE pe ruta aceasta, cu 11% mai mulţi decât în perioada similară din 2016.

Cei mai mulţi migranţi detectaţi pe această rută, în primele două luni ale anului 2018, au fost cetăţeni turci şi sirieni".

Numărul detecţiilor pe ruta Balcanilor de Vest a rămas relativ scăzut în luna februarie, când au fost detectaţi aproape 150 de migranţi, pe fondul unei cooperări strânse între patrulele de graniţă ale statelor din regiune, mai informează Agenţia.

Oficialii Frontex subliniază că fiecare încercare a unui individ de trecere a graniţelor UE în mod ilegal echivalează cu o detecţie, iar uneori, migranţii încearcă să intre pe teritoriul unei ţări UE în mod repetat, fiecare astfel de încercare fiind contorizată individual.

Aceştia explică: "Noi nu avem numărul migranţilor ilegali în bazele noastre de date. Păstrăm detecţiile trecerilor de graniţă ilegale. Aşadar, de fiecare dată când cineva încearcă să treacă graniţa ilegal, în UE, noi o înregistrăm ca o detecţie, dar câteodată, migranţii fac acest lucru de mai multe ori, astfel că, dacă o persoană încearcă de trei ori să pătrundă în Europa, noi vom înregistra trei încercări diferite de trecere ilegală a frontierei. O altă problemă este următoarea: atunci când în anii 2015-2016 a ajuns acel flux migrator masiv în Grecia, migranţii veneau, ajungeau în Grecia, după care plecau de acolo, prin Macedonia şi Serbia, şi apoi se întorceau în Europa prin Ungaria sau Croaţia, de cele mai multe ori, astfel că aceştia erau înregistraţi de mai multe ori.

În 2015 am avut 1,8 milioane de treceri ilegale ale frontierei, asta nu înseamnă că au fost 1,8 milioane de oameni care au venit în Europa, deoarece multe dintre aceste persoane au fost numărate pentru a doua oară în Ungaria sau Croaţia, spre exemplu. Aşadar, estimăm că atunci circa un milion de indivizi au ajuns în Europa", ne-a declarat un reprezentant Frontex, subliniind că cifrele prezentate reprezintă estimări, deoarece Agenţia nu poate păstra datele personale ale migranţilor, motiv pentru care nu poate oferi un număr exact al persoanelor care au ajuns în Grecia şi/sau al celor care au plecat apoi de acolo şi au ajuns în Croaţia.

• Frontex: "Ruta migratorie vest-mediteraneană a devenit foarte tranzitată anul trecut"

Migranţii ajung în Europa folosind patru rute migratorii principale: ruta central-mediteraneană, cea est-mediteraneană, cea vest-mediteraneană şi ruta Balcanilor de Vest, arată informaţiile primite de la Frontex.

Reprezentantul Frontex ne-a declarat: "Ruta central-mediteraneană era foarte populară. Practic, migranţii din Libia, în principal, (şi din alte ţări precum Egiptul) ajungeau, pe mare, în Italia. Pentru o vreme, aceasta a fost cea mai mare rută.

O altă rută importantă este cea est-mediteraneană, care ajunge, în principal, din Turcia până în Grecia, dar şi Bulgaria. Ruta aceasta a fost activă, în special, din 2015 până în 2016.

De asemenea, ne uităm foarte atent la ruta vest-mediteraneană, care practic trece din Africa în Spania şi care a devenit foarte activă anul trecut din mai multe motive, printre care şi faptul că unii activişti din Africa au «împins», cumva, taberele de migranţi de acolo, în afara acelor state, astfel că aceştia au ales să plece. (...).

Ruta Balcanilor de Vest este a patra dintre rutele migraţioniste importante. Este o rută terestră în cazul căreia vorbim, practic, de graniţele cuprinse între Croaţia, Serbia şi Ungaria".

• Fluxul migratoriu, în declin după Acordul încheiat între UE şi Turcia

Numărul detecţiilor a scăzut în 2012, după care acesta a început să crească, iarăşi, susţine oficialul Frontex, potrivit căruia războiul din Libia şi violenţele din anul 2014, de după căderea regimului lui Muammar Gaddafi au făcut ca tot mai multe persoane să decidă să plece.

Cifrele au scăzut după anul 2015, în principal, pe fondul Acordului încheiat între UE şi Turcia, privind migraţia, ne-a mai spus acesta.

Acordul, care a intrat în vigoare în 20 martie 2016, prevede o serie de măsuri, printre care returnarea către Turcia a tuturor migranţilor care pleacă din această ţară în direcţia Greciei şi preluarea de către statele Uniunii Europene a unui număr echivalent de migranţi direct din Turcia, potrivit relatărilor AFP, citate de Agerpres.

Conform oficialului Frontex, în anul 2017 au fost luate unele măsuri care au redus numărul persoanelor care încercau să ajungă din Libia în Italia, astfel că multe dintre acestea au ales să meargă din Turcia în Grecia.

"Sunt mai multe evenimente care alimentează schimbările migraţioniste şi sunt şi limitări plasate în anumite puncte care pot îndrepta fluxul migraţionist spre alte părţi, în special de pe ruta central-mediteraneană pe cea est-mediteraneană, în special spre Grecia. Practic, timp de aproximativ un an, mulţi sirieni care au mers spre Libia au încercat să traverseze de acolo în Italia. Ce s-a întâmplat a fost faptul că unii dintre ei au ajuns pe calea aerului în ţări din jurul Libiei şi au plecat apoi de acolo spre Libia, după care spre Europa. Numai că unele dintre aceste state au introdus vize pentru cetăţenii sirieni, astfel că acestora le era mai greu să ajungă, în primul rând în Libia, motiv pentru care au văzut o oportunitate în a traversa din Turcia în Grecia. Mulţi dintre ei, chiar şi de alte naţionalităţi, au făcut acest lucru. Era o distanţă mai mică şi era mult mai convenabil pentru cetăţenii sirieni", a mai menţionat reprezentantul Frontex.

Fluxul migraţionist a fost redus şi de alţi factori, precum închiderea rutei Balcanilor de Vest şi a frontierei dintre Grecia şi Macedonia, a mai precizat reprezentantul Frontex.

"Oamenii au înţeles că oricine ajunge în insulele greceşti rămâne acolo şi nu va putea merge pe continent, şi mai ştiau că nu exista nicio legătură, nicio cale, între Grecia şi Macedonia", afirmă oficialii Frontex, care subliniază, însă, că verificarea de la frontiere reprezintă doar o parte a soluţiei pentru a controla fluxul migrator. Frontex menţionează: "Soluţia completă este una globală. Sunt alţi factori care trebuie puşi la locul lor pentru a reduce numărul migranţilor, iar unul dintre acestea poate fi oferirea de asistenţă economică pentru statele de origine sau, poate, stabilirea de canale interstatale pentru refugiaţi, însă, cu siguranţă, controlul la frontieră nu este calea de a stopa migraţia. De multe ori, soluţiile trebuie să vină înainte ca migranţii să treacă graniţele".

Reprezentantul Frontex a mai spus că Acordul UE cu Turcia funcţionează şi continuă să reducă numărul migranţilor.

• Frontex: "Nu sunt şanse ca Marea Neagră să devină a cincea rută migraţionistă"

Întrebat ce date statistice deţine Frontex despre ţara noastră, oficialul instituţiei europene ne-a răspuns: "Frontex nu face publice informaţii despre fiecare punct de frontieră în parte. Noi avem în vedere rutele specifice şi nu putem oferi cifre legate de frontierele României. Ceea ce observăm este că anul trecut, în perioada de vară-toamnă, mai multe ambarcaţiuni cu migranţi au încercat să treacă prin Marea Neagră în România. A fost doar un fenomen care a durat câteva luni. Nu veţi vedea o creştere semnificativă a fluxului migrator, aşa cum se întâmplă pe ruta central-mediteraneană, de exemplu".

Frontex nu consideră că Marea Neagră ar putea deveni o altă rută principală pentru fluxul migrator, deoarece, mai ales în sezonul rece, condiţiile de navigare sunt destul de dificile.