Paradoxul actual din ţara noastră este, în prezent, macrostabilitatea economică, în condiţii de tensiuni la nivel microeconomic, susţine doamna Agnes Nagy, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR).
Domnia sa a declarat ieri, în cadrul evenimentului Agri Investors, organizat la Budapesta de OTP Bank România în colaborare cu Ambasada României în Ungaria: "Avem disciplină financiară la nivel macro, prin implementarea unui mix adecvat de politici economice, cu un dozaj corespunzător în scopul asigurării echilibrului macroeconomic. Disciplina financiară la nivel microeconomic rezultă din instituirea prin lege şi aplicarea unor constrângeri bugetare puternice pentru contribuabilii persoane juridice şi fizice, în scopul asigurării stabilităţii financiare, respectiv crearea de condiţii competitive egale. Deşi situaţia macroeconomică este bună, există tensiuni la nivel microeconomic".
Pe de altă parte, doamna Nagy a adus în atenţie provocările la adresa stabilităţii economiei noastre, care sunt cele valabile pentru întreaga regiune: Brexit (ieşirea Marii Britanii din UE), criza refugiaţilor şi creşterea economică lentă; politicile monetare divergente ale SUA şi zonei euro, care induc risc pe pieţele emergente; preţurile materiilor prime, care au consecinţe asimetrice pentru companii, gospodării şi producători; respectiv riscul de inversare a politicilor fiscale, ca urmare a măsurilor prociclice. În plus, o provocare pentru economia noastră este, potrivit doamnei Nagy, predictibilitatea redusă a coerenţei politicilor.
Reprezentantul BNR a menţionat că România a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani, creşterea economică a accelerat, diferenţialul de producţie a fost pozitiv în 2016, iar inflaţia se află la un nivel foarte scăzut.
Totodată, a spus doamna Nagy, solvabilitatea sectorului bancar din ţara noastră este de peste 8%, rata creditelor neperformante a scăzut la circa 10% în 2016, înjumătăţindu-se faţă de 2014.
Potrivit reprezentantului BNR, în ultimul timp se observă o creştere a ratei creditelor acordate sectorului privat în volumul împrumuturilor noi, iar în condiţiile în care şi depozitele au crescut, rata finanţării din surse interne o depăşeşte pe cea din surse externe.
Doamna Nagy a menţionat că cererea internă este în creştere şi stă, în continuare, la baza creşterii economice.
"Raportat la 2008, când motorul creşterii economice era tot consumul, există totuşi o diferenţă", a subliniat reprezentantul BNR, precizând: "Atunci, consumul intern era bazat pe importuri, ceea ce a dus la o creştere a deficitului comercial, dar din 2014 încoace, situaţia este mult mai echilibrată".
Oficialul BNR a mai declarat că un model sănătos de creştere ar presupune un echilibru mai mare între producţia internă şi export, care să stimuleze avansul economiei în viitor.