AL JAZEERA: Ţara noastră, exemplu de convieţuire cu musulmanii

România este un far al convieţuirii pentru musulmanii din Europa de Est, potrivit publicaţiei Al Jazeera.

Musulmanii români, unii cu rădăcini otomane, au reuşit să îndepărteze, în mare parte, retorica islamofobă din ţările învecinate, notează sursa citată.

Al Jazeera informează că Marea Moschee din Constanţa are un minaret care se ridică la aproape 50 de metri, cu vedere la Marea Neagră şi a fost construit ca simbol al recunoştinţei pentru comunitatea musulmană a oraşului, la ordinul regelui Carol I, în 1910.

De atunci s-au schimbat multe în România, dar acel sentiment rămâne, consideră specialiştii Al Jazeera.

Publicaţia aminteşte că Dobrogea este diversificată din punct de vedere etnic, aflându-se sub dominaţie otomană de la sfârşitul secolului 15 şi până în 1878. În tot acest timp, în Dobrogea au fost aduşi colonişti din întregul imperiu, După eliberarea de Imperiul Otoman, unii dintre musulmani au plecat din regiune în Turcia, dar alţii au rămas mai departe; des­cendenţii lor formează astăzi coloana vertebrală a comunităţii musulmane din ţara noastră care numără aproximativ 64.000 de oameni, reprezentând aproximativ 0,34% din populaţia ţării.

Faţă de alte ţări din Europa de Est, musulmanii români spun că experienţa lor a fost în mare parte una de coexistenţă paşnică, notează Al Jazeera.

Aproximativ 26.000 de turci etnici, 20.000 de tătari etnici şi un număr nedeterminat de romi musulmani - care în general se declară turci în recensământ - formează diversa comunitate musulmană a ţării, mai informează publicaţia.

În ultimii ani s-a observat şi creşterea unei comunităţi musulmane puternice formată din aproximativ 10.000 de persoane în Bucureşti, care cuprinde cetăţeni străini şi convertiţi. Aceştia merg la Moscheea Carol-Hunchiar, aflată pe o stradă din Capitală, unde Osman Aziz, în vârstă de 78 de ani, serveşte ca imam. Aces­ta îşi aminteşte de islamismul româ­nesc sub socialism.

Potrivit Al Jazeera, din 1960 până în 1962, Aziz a fost imam la Ada Kaleh, o cetate insulară din Dunăre populată de turci, care a rămas pe teritoriul turc până în secolul XX, când insula a fost scufundată după construcţia unui baraj în 1970. Aziz a făcut campanie, dar fără succes pentru a reconstrui celebra moschee.

"În orice caz, am reuşit să menţinem vie credinţa", a spus el.

Deşi rugăciunea a fost descurajată sub comunism, musulmanii din Româ­nia nu s-au confruntat cu acelaşi nivel de represiune ca în alte ţări din Blocul de Est.

"Nicolae Ceauşescu a avut relaţii bune cu mai multe state cu majoritate musulmană, din Iran până în Liban şi Libia; mufti l-au însoţit atunci când le-a vizitat", a spus Murat Iusuf, muftiul Cultului musulman din România, adăugând că studenţii şi lucrătorii din unele dintre aceste "state socialiste frăţeşti" s-au mutat în cele din urmă la România.

Dar Daniyar Cogahmet, un imam din zona Dobromir, lângă graniţa cu Bulgaria, a declarat că multe moschei au fost puţin frecventate în acea vreme, în special de către tineri. Musulmanilor le era permis să-şi practice credinţa, a explicat acesta, dar sărăcia rurală a dus la multe părăsiri ale satelor - o realitate care i-a afectat pe românii din toate mediile.

Cogahmet a mai precizat că datorită cunoştinţelor lingvistice, turcii şi tătarii din Dobrogea obişnuiau să meargă în Turcia să lucreze. Odată cu intrarea în UE a ţării noastre din 2007 modelul migraţiei s-a schimbat.

"Acum toată lumea vrea să meargă în Germania, unde sunt o mulţime de turci", a spus Cogahmet.

Constantin Voicu, un locuitor din satul Lespezi din Constanţa, cunoscut în limba turcă sub numele de Tekkekoy a declarat pentru Al Jazeera că este recunoscător strămoşilor săi pentru că s-au mutat în România.

După anexarea Transilvaniei, ţăranilor creştini săraci din Transilvania li s-a oferit 10 hectare de teren fertil după anexarea regiunii, o încercare de a reloca ţara cu creştini, dar orice râvnă este în trecut, mai informează Al Jazeera.

"Nu sunt istoric, doar un om simplu care ştie lucruri", a spus Constantin Voicu, care a completat: "oamenii ştiu şi le plac vecinii (n.r. musulmani) şi nu cred tot ceea ce văd la televizor".

Se pare că musulmanii români au fost cruţaţi, în mare parte, de curentul islamofob observat în ţările vecine la apogeul crizei de refugiaţi din 2015, mai transmite Al Jazeera.

Însă în acel an, în ţara noastră, deşi nu au existat mitinguri împotriva refugiaţilor din ţări cu majoritate musulmană, protestele au izbucnit în privinţa planurilor de construire a unei mari moschei finanţate de Turcia în Bucureşti, proiect care în cele din urmă a fost abandonat în 2018.

"Prezenţa musulmanilor în Româ­nia rămâne ... o problemă marginală pe agenda politică şi publică", au concluzionat autorii Raportului european de islamofobie din 2017.

Totodată, politologul Cristian Pîrvulescu, a declarat: "O mare parte din furia societăţii din ultimii ani a fost îndreptată către corupţie şi către" statul paralel ", mai degrabă decât către migranţii săraci sau musulmani".

Publicaţia citată mai notează că în 2017 ţara noastră a fost aproape de a avea primul prim-ministru musulman feminin atunci când Partidul Social Democrat a numit-o pe Sevil Shhaideh, politician cu descendenţă tătară care era în acel moment în funcţia de viceprim-ministru.

"S-ar putea să găsiţi discursuri anti-islamice printre unii intelectuali naţionalişti, dar dacă opriţi zece oameni obişnuiţi pe stradă aici, nu veţi auzi", a mai spus jurnalistul Vlad Stoiescu, potrivit Al Jazeera, adăugând că "musulmanii din Dobruja sunt bine integraţi - românii sunt obişnuiţi cu prezenţa lor".

De asemenea, Al Jazeera mai notează că atunci când vizitezi satele din ţara noastră şi priveşti monumentele dedicate primului război mondial, se poate vedea că jumătate din prenumele de pe ele sunt ale turcilor care au luptat şi au murit pentru România.