AL TREILEA STUDIU "ROMANIA ŞI AGENDA LISABONA" Sîntem pe drumul cel bun

Ţara noastră a făcut progrese considerabile, este concluzia la care au ajuns participanţii conferinţei "Economia României şi Agenda Lisabona", în care a fost prezentat al treilea studiu "România şi Agenda Lisabona", realizat de Grupul de Economie Aplicată (GEA).

Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, a subliniat punctele forte ale economiei româneşti (cota unică ce a dus la fiscalizarea economiei informale) dar a adus, din nou, în discuţie necesitatea reformării sistemului juridic şi a eradicării corupţiei.

Comisarul pentru extindere a adăugat că ţara noastră dispune de un important avantaj comparativ - costurile scăzute, în special, ale forţei de muncă. Domnia sa a atras, însă, atenţia că avantajul este doar pe termen scurt, nefiind o carte pe care se poate miza în perspectivă.

Gheorghe Pogea, vicepriministru, este de părere că politica economică trebuie să fie una de susţinere a competitivităţii. Domnia sa atrage atenţia că aderarea nu reprezintă punctul terminus al eforturilor României şi capacitatea să facă faţă cerinţelor ulterioare: "Alergăm ca la 1 ianuarie să ajungem la un start la care vom ajunge. Problema cea mai grea este, însă, nu să ajungem în finală ci să alergăm în grup."

Una dintre problemele ridicate de domnul Pogea a fost acea a IMM-urilor, unul dintre cele mai importante sectoare din ţara noastră. Domnia sa spune că mediul de afaceri cere, şi pe drept cuvînt, o legislaţie predictibilă mai ales în domeniul fiscal - măsură la care a făcut referire şi Olli Rehn. IMM-urile mai cer îmbunătăţirea capacităţii de finanţare şi posibilitatea de participare transparentă la licitaţiile publice.

Un alt subiect aflat în centrul atenţiei, ieri, a fost şi cel al educaţiei şi cercetării, sectoare care reprezintă pilonul de bază al unei economii inovatoare şi competitive, conformă cu standardele prevăzute în agenda de la Lisabona.

Pogea a reamintit importanţa acordată de actuala guvernare acestui domeniu prin majorarea cu peste 80% a alocaţiilor bugetare acordate cercetării. Domnia sa recunoaşte, însă, că nivelul este încă scăzut de 0,4% din PIB, faţă de 1% cît este angajamentul pentru 2007.

Şi analistul Daniel Dăianu împărtăşeşte părerea că este nevoie de mai mulţi bani pentru educaţie: "Dacă nu vom reuşi să alocăm mai multe resurse pentru educaţie şi cercetare, vom intra în UE dar nu vom avea evoluţia imaginată în termeni optimişti."

• Primul ministru este optimist

Călin Popescu Tăriceanu şi-a exprimat convingerea că în acest an raportul de ţară "va confirma mersul nostru ferm spre aderarea din 2007". Domnia sa recunoaşte că există decalaje între ţara noastră şi Uniunea Europeană dar că ele pot fi reduse prin promovarea unei economii bazată pe inovare şi cercetare.

În opinia premierului, ţara noastră trebuie să realizeze o ordonare la nivelul instituţiilor şi al mediului de afaceri, concomitent cu pregătirea administraţiei pentru o mai bună absorbţie a fondurilor europene.

Şi Bogdan Teodoriu, consilier de stat în administraţia prezidenţială, subliniază slaba capacitate instituţională din ţara noastră de a elabora şi implementa politici.

Punctul slab al instituţiilor a fost subliniat şi de Florin Pogonaru, reprezentant al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România care a mai adăugat pe lîngă această lipsă de flexibilitate a forţei de muncă şi a unui mediu stabil şi previzibil care să fie favorabil investiţiilor.

Aceleaşi probleme le-a ridicat şi Bogdan Hossu, preşedintele sindicatului Cartel Alfa, care a adus în prim plan şi un alt subiect dezbătut frecvent în prezent: cel al competitivităţii. Domnia sa este de părere că mediul economic din ţara noastră este defavorabil competiţiei loiale în condiţiile în care preţul energiei este cu 10% mai mare decît media Uniunii Europene.

• Strategie de tip Lisabona

"Ţara noastră are nevoie de o strategie de tip Lisabona", opinează Mircea Geoană. Domnia sa este de părere că este necesară introducerea conceptului de "omul Lisabona" şi în cadrul guvernului din ţara noastră, şi îl recomandă în acest sens pe vicepremierul Gheorghe Pogea.

Domnul Geoană propune şi un organ consultativ permanent cu membrii din structurile nonguvernamentale, în special reprezentanţi ai mediului de afaceri.

Domnia sa atrage atenţia că este necesar un plan coerent al ţării noastre în perspectiva aderării: "Orice ţară care intră fără un plan clar, va rămîne la periferia UE". Domnul Geoană a subliniat faptul că ţara noastră va fi influentă din punct de vedere nominal, dar că trebuie să avem şi capacitatea instituţională să ne implicăm în rezolvarea problemelor comunităţii europene.

• Marea Britanie ne susţine aderarea

Sir Digby Jones, directorul general al Confederaţiei Industriei Britanice, a declarat că Marea Britanie este deschisă integrării ţării noastre. Criticînd lipsa de consecvenţă a ţărilor membre UE în implementarea reformelor necesare atingerii ţelurilor Agendei Lisabona, domnia sa a făcut apel la oamenii politici din ţara noastră să nu urmeze exemplul celor de peste granită.

Domnia sa este de părere că guvernul trebuie să adopte măsuri mai puţin populare dar necesare pentru dezvoltarea pe termen lung.