Albalact, mulsă de la BVB

Conducerea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi comunitatea brokerilor solicită, în permanenţă, statului listarea companiilor din portofoliu, ca motor pentru dezvoltarea pieţei de capital şi promovarea acesteia la statutul de piaţă emergentă.

Pe cont propriu, însă, BVB nu a prea reuşit să se apropie de acest obiectiv, mediul privat arătându-se reticent să iniţieze listări. Anul trecut, după o lungă perioadă, MedLife a derulat o ofertă publică secundară, compania folosind Bursa doar pentru exit-ul unor acţionari, nu şi pentru finanţare. Acelaşi lucru îl face, acum, şi Digi Communications, acţionarul majoritar al RCS-RDS.

În acelaşi timp, BVB a pierdut dintre emitenţi, aceştia nemaifiind interesaţi de serviciile operatorului de piaţă.

După 20 de ani de prezenţă pe piaţa noastră de capital, producătorul de lapte "Albalact" a fost retras de la cotă, în urma preluării de către Grupul Lactalis, cea mai mare companie de produse lactate din lume.

Lactalis este o afacere de familie, care tocmai a eşuat să delisteze şi Parmalat, achiziţionând, în oferta de preluare, numai 1,85% din companie, până la o deţinere de 89,6%, deşi îi era necesară o participaţie de minim 90% pentru a iniţia delistarea de la Bursa din Milano.

Cu acest model de business al noului acţionar majoritar, este greu de spus dacă BVB sau comunitatea pieţei noastre ar fi putut să facă ceva ca să împiedice această pierdere de la cotă.

În opinia brokerilor, modelul de afaceri practicat de Grupul Lactalis, bazat pe finanţare prin resurse proprii, reprezintă motivul pentru care acţiunile companiei Albalact (ALBZ) au fost retrase de la cota Bursei de Valori Bucureşti.

Nicolae Gherguş, director general Confident Invest, ne-a declarat: "Atunci când o companie mare deţine o subsidiară listată pe bursă, în toate cazurile, încearcă să o delisteze, deoarece principalul scop al bursei este finanţarea companiei, ori, în cazul Albalact, şi în altele, compania-mamă nu are nevoie de finanţare de pe piaţa din România (Bursa de Valori Bucureşti), având suficienţi bani pentru o eventuală finanţare proprie a Albalact".

De aceeaşi părere este şi Ronnie Khreis, analist în cadrul Intercapital Invest, care a subliniat: "Bursa de Valori Bucureşti a pierdut un emitent interesant, care s-a dezvoltat mult în ultimii ani, însă, până la urmă, depinde de la companie la companie cât este de benefică listarea pe bursă. În cazul Albalact, cel mai probabil, grupul Lactalis poate să îşi implementeze strategia fără a avea nevoie de avantajele oferite de piaţa de capital".

Directorul general adjunct al societăţii PrimeTranscation, Alin Brendea, ne-a precizat că Grupul Lactalis nu este listat pe o piaţă bursieră, fiind o afacere de familie: "Modelul de afacere nu se bazează pe finanţarea prin intermediul bursei. În aceste condiţii, delistarea Albalact era un eveniment absolut probabil. Pentru o bursă, «marfa» înseamnă free-floatul unui emitent. Din păcate, în cazul Albalact, free-floatul ajunsese foarte scăzut".

Pe de altă parte, domnul Marcel Murgoci, director de operaţiuni la Estinvest, este de părere că, probabil, dimensiunea foarte redusă a free-float-ului a determinat grupul francez să retragă producătorul de lapte autohton de la BVB. De asemenea, domnia sa a subliniat că şi în cazul altor societăţi ce au fost achiziţionate de către companii mai mari, s-a procedat la fel.

"După închiderea ofertei publice de preluare, BSA International (care deţine Lactalis) avea 97,30 % din capitalul social al Albalact, de unde rezulta faptul că free-float-ul se reducea la o valoare de 2,70% din capitalul social al societăţii (17.595.007 acţiuni). Probabil că această valoare mică a free-float-ului a determinat acţionarul majoritar să ia decizia de delistare. În plus, nu este singura societate care a decis acest lucru, Azomureş, Dacia Piteşti, etc. fiind alte exemple care au urmat acest model", ne-a explicat domnul Murgoci.

Brokerii sunt de părere că nici comunitatea profesională pe care o reprezintă şi nici bursa nu ar fi putut să facă nimic pentru a convinge Lactalis să menţină Albalact listată.

"Conducerea BVB sau brokerii pot fi acuzaţi de deficit de acţiune în multe privinţe, însă, în cazul acesta, nimeni nu poate face nimic. Lactalis nu are niciun motiv să menţină Albalact listată", a subliniat domnul Nicolae Gherguş.

Ronnie Khresis este de părere că delistarea Albalact nu putea fi oprită, din moment ce acţionarii majoritari şi-au înstrăinat participaţiile: "Nu văd prin ce metode acţionarii majoritari puteau fi convinşi să nu îşi vândă deţinerile odată ce aceştia au fost mulţumiţi de preţul oferit de Lactalis".

Pe de altă parte, domnul Alin Brendea consideră că singurele măsuri privind oprirea delistărilor în astfel de cazuri nu pot fi luate decât la nivel general. Domnia sa a adăugat: "Decizia de delistare nu este publică până la momentul anunţului. Deci, eforturile nu pot fi făcute decât la modul general şi nu punctual pentru un anumit emitent".

Directorul de operaţiuni al Estinvest, domnul Marcel Murgoci, subliniază faptul că, probabil, Lactalis dorea delistarea Albalact încă din momentul lansării ofertei de preluare: "Procedura de retragere a acţionarilor din Albalact s-a derulat la decizia acţionarului majoritar, în conformitate cu art. 206 din Legea 297/2004. Probabil că, încă de la momentul iniţierii ofertei publice de preluare, acţionarul majoritar avea în plan şi o derulare a unei proceduri de retragere".

• Albalact - de la listare, la vânzare

Albalact (fostă Întreprindere de Industrializare a Laptelui) a fost înfiinţată în 1971 în Alba Iulia, într-o perioadă în care regimul comunist dorea ca fiecare judeţ din România să aibă propria industrie alimentară.

În anul 1990, Albalact a fost transformată în societate pe acţiuni aflată în proprietatea statului.

La data de 19 noiembrie 1996, acţiunile companiei au fost listate la categoria a III-a a Bursei Rasdaq, iar pe 16 decembrie a aceluiaşi an s-au tranzacţionat pentru prima dată titluri ALBZ.

În aprilie 1999, Petru Ciurtin a raportat o deţinere de 5,02% din acţiunile ALBZ, pentru ca, în februarie 2003, acesta să deţină împreună cu fiul său- Raul Ciurtin - un pachet de 59,26%.

În anul 2004, producătorul de lapte a lansat primul său brand sută la sută românesc, Fulga, ce a devenit în scurt timp una dintre cele mai importante mărci din industrie.

Începând cu 2005, compania a intrat într-un proces complex de schimbare a identităţii. Cu această ocazie, producătorul de lapte a oficializat şi marca omonimă De Albalact. Tot în acest an, Albalact a atins o cifră de afaceri de 16,5 milioane euro.

În 2006, societatea a lansat brand-ul Zuzu, cel mai important brand al companiei, care a ajuns numărul unu din piaţa laptelui. Astfel, cifra de afaceri a producătorului de lapte s-a ridicat la 29 milioane de euro.

În octombrie 2006, în acţionariat a intrat fondul RC 2 (Cyprus) Limited, cu un pachet de 5,19%, care a ajuns la 16,69%, în noiembrie 2006.

În perioada 2007 - 2008, compania a realizat investiţii majore, deschizând porţile noii fabrici de la Oiejdea, din judeţul Alba, cifra de afaceri pentru anul 2007 fiind de 42,3 milioane de euro.

Tot în 2007, în acţionariatul "Albalact" a intrat şi fondul Julius Baer International Equity Fund, cu o deţinere de 5,72%, în luna mai, care a scăzut la 2,77 %, în iulie. În octombrie 2007, familia Ciurtin şi-a redus participaţia la 44,27%.

De asemenea, în anul 2008, Albalact a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni al societăţii Rarăul Câmpulung Moldovenesc, specializată în producţia de brânzeturi şi lapte praf. Produsele companiei din Câmpulung, ce are o istorie de peste 50 de ani în industria lactatelor, sunt prezente în piaţă sub brandul Rarăul. În prezent, Albalact deţine 99,09% din pachetul de acţiuni al societăţii.

Pe parcursul anului 2008, fondul RC 2 (Cyprus) Limited face o serie de tranzacţii, în luna octombrie, raportând o deţinere de 23,22%.

În 2012, în acţionariat apare şi Crisware Holdings Limited Nicosia, Cipru, cu o participaţie de 10,98%, care urcă la 26,85%, în august 2012. Tot în 2012, Croniar Holdings Limited raportează o deţinere de 15,66% din ALBZ. Crisware Holdings Limited şi Croniar Holdings Limited sunt vehicule de investiţii controlate de către familia Ciurtin, potrivit presei.

Societatea Albalact deţine în portofoliul său peste 150 de sortimente de lactate comercializate sub cinci brand-uri, Zuzu, Fulga, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor, având calitatea de deţinător şi fiind titularul acestor mărci.

În 2014, compania a făcut investiţii de aproximativ opt milioane de euro pentru modernizare şi extinderea capacităţii de producţie a fabricii de la Oiejdea, încheind anul cu o cifră de afaceri de aproximativ 107 milioane de euro, situându-se astfel pe primul loc în topul producătorilor de lactate din România.

Începând cu data de 3 iunie 2015, acţiunile ALBZ au început să fie tranzacţionate pe Segmentul Principal, la Categoria Standard a BVB, în urma transferului de pe piaţa Rasdaq.

Pe 28 ianuarie 2016, Albalact făcea public raportul prin care anunţa încheierea unui acord cu grupul francez Lactalis, în urma căruia, producătorul de lapte autohton urma să fie preluat de către compania franceză.

Lactalis urma să preia 70,3% din capitalul social al Albalact, intenţionând să iniţieze o ofertă publică de preluare voluntară, având drept obiect 100% din acţiunile deţinute de acţionarii Albalact.

În acel moment, acţionarii majoritari ai Albalact erau Raul Ciurtin, Lorena Beatrice Ciurtin, Crisware Holding Limited, Croniar Holding Limited şi Reconstruction Capital II (fond de investiţii condus de Ion Florescu), reprezentând 70,3% din acţiuni.

Cu scop exemplificativ, în raport era înaintat preţul de 0,4543 lei/acţiune.

Valoarea Albalact era astfel estimată la 407,3 milioane lei, din care urmau să fie scăzute datoriile nete ajustate la momentul vânzării, diferenţa reprezentând preţul de cumpărare al acţiunilor.

Consiliul Concurenţei a autorizat, pe 6 iulie 2016, operaţiunea de concentrare economică realizată prin preluarea "Albalact", "Rarăul" şi "Albalact Logistic" de către BSA International.

BSA International este deţinută de către BSA, companie franceză care este societatea mamă a Grupului Lactalis.

Astfel, pe 28 iulie 2016, a fost publicat Anunţul Preliminar Privind Oferta Publică de Preluare Voluntară. BSA International, societate pe acţiuni, de naţionalitate belgiană, îşi anunţa intenţia să lanseze o ofertă publică de preluare voluntară prin achiziţia unui număr de 636.366.228 acţiuni Albalact, reprezentând 97,4962% din capitalul social al companiei româneşti. Preţul minim oferit era de 0,5252 lei/acţiune.

Structura sintetică consolidată a acţionariatului la 16 iunie 2016 conform Depozitarului Central era: Crisware Holdings Limited - 26,8562%, RC2 (Cyprus) Limited - 25,4479%, Croniar Holdings Limited - 15,6695%, Persoane juridice - 16,1547%, Persoane fizice - 15,8717%.

Oferta de preluare s-a derulat în perioada 10 august - 14 septembrie 2016, iar rezultatele au fost făcute publice pe 23 septembrie.

Astfel, grupul Lactalis a cumpărat 618.771.221 acţiuni ALBZ, reprezentând 97,2351% din numărul de acţiuni care au făcut obiectul ofertei, respectiv 94,8005% din capitalul social al emitentului. Preţul pe acţiune a fost de 0,5252 lei, suma totală plătită fiind de 324.978.645 lei.

În acest mod, procentul deţinut de ofertant şi persoanele cu care acţionează concertat ca urmare a derulării ofertei publice de preluare voluntară este de 97,3043% din capitalul social al emitentului.

În noiembrie 2016, BSA International a anunţat că va iniţia procedura de retragere a acţionarilor minoritari ai Albalact, la preţul de 0,5252 lei/acţiune. Ultimele tranzacţii cu titluri ALBZ la BVB au fost realizate pe data de 23 noiembrie 2016, compania având o capitalizare de 339 milioane lei.

După 20 de ani de prezenţă, în piaţa noastră de capital, ASF a aprobat retragerea de la tranzacţionare a acţiunilor producătorului de lactate, începând cu data de 18 aprilie.

Grupul francez Lactalis este numărul unu la nivel mondial în industria procesării laptelui, deţinând branduri precum President, Parmalat sau Galbani. Lactalis este prezent în 43 de ţări, având peste 75.000 de angajaţi. În 2015, Lactalis a înregistrat o cifră de afaceri de 17 miliarde de eur.

În România, grupul francez mai deţine divizia de lactate a grupului LaDorna, precum şi societatea Covalact. Astfel, grupul francez şi-a asigurat poziţia de lider pe piaţa de lactate din România.