Alegerile prezidenţiale blochează ţara

Agitaţia provocată de pregătirile pentru alegerile prezidenţiale este pe cale să blocheze scena politică şi să se răsfrângă în mod negativ şi asupra altor domenii de activitate. Toate discursurile sunt calibrate în funcţie de scrutinul de la sfârşitul anului, iar toate acţiunile politicienilor sunt decriptate în această cheie electorală. Activităţi economice, proiecte politice şi sociale, reforma justiţiei, graţieri, condamnări sunt amânate, mai mult sau mai puţin pe faţă, până când electoratul îl va desemna pe urmaşul lui Traian Băsescu, în schimb apar tot mai multe măsuri populiste cu vădit caracter electoral.

Agitaţia este mare şi în partide, în special în acelea ai căror lideri candidează pentru prezidenţiale: PSD, PNL, FC, PLR... Cine îl va înlocui în fruntea partidului pe marele câştigator, cine va fi desemnat în fruntea guvernului? Întrebările se înmulţesc de la o zi la alta, răspunsurile se tot amână. Evaluând contextul, mulţi consideră că la aceste alegerei orice este posibil şi tocmai de aceea este înghesuială la depunerea candidaturilor, fiind posibil să avem parte de un record absolut.

Victor Ponta, Klaus Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu, Cătălin Predoiu, Mihai Răzvan Ungureanu, Monica Macovei, Cristian Diaconescu, Dan Diaconescu, Kelemen Hunor, Gheorghe Funar, Ioan Ghişe, Corneliu Vadim Tudor, Viorel Cataramă sunt politicienii care şi-au anunţat candidaturile, din partea unor partide sau ca independenţi, iar lista este deschisă în continuare. Din această listă cu siguranţă va dispărea un nume, cel puţin aşa indică semnalele venite dinspre PNL şi PDL. Sondajele de opinie ale PNL şi PDL pentru stabilirea candidatului la alegerile prezidenţiale din partea Alianţei Creştin Liberale (în cursă se află Cătălin Predoiu şi Klaus Iohannis) vor fi finalizate în jurul datei de 9 august, iar imediat ce acestea vor fi gata vor fi convocate forurile de conducere pentru a se lua decizia politică cu privire la candidatul unic. Există numeroase voci care susţin că între candidatul acestei alianţe şi reprezentantul PSD se va da bătălia finală în turul doi, dar există şi un curent de opinie care mizează pe o surpriză majoră, cauzată de împrăştierea voturilor în foarte multe direcţii. Spre exemplu Elena Udrea, liderul PMP, este convinsă că în turul doi candidatul susţinut de Traian Băsescu va lua faţa candidatului ACL, dar sunt şi păreri conform cărora în actualul context internaţional, prezidenţiabilul care va fi capabil să apese pedala naţionalismului poate avea câştig de cauză. Proiectele politice majore, unele demarate de ani buni, cum ar fi schimbarea Constituţiei sau proiectul de regionalizare a ţării, au fost deja amânate până după alegeri, iar multe alte iniţiative sunt blocate până când electoratul va alege un nou preşedinte şi acesta va desemna un nou premier. Starea de provizorat afectează şi mediul economic.

Indiferent de ipotezele electorale şi de cum vor sta lucrurile la sfârşitul anului este evident că din multe puncte de vedere aceste alegeri prezidenţiale devin o adevărată povară pentru întreaga ţară, dincolo de costurile aflate la vedere existând foarte multe pagube colaterale.

ActiveWatch, organizaţie neguvernamentală care militează pentru comunicare liberă în interes public, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la introducerea temelor etnice şi de apartenenţă religioasă în discursul public din preajma alegerilor prezidenţiale: "Afirmaţiile Prim-ministrului Victor Ponta, conform cărora domniei sale nu trebuie să i se reproşeze că este român sau că este ortodox, nu fac altceva decât să introducă temele relaţiilor interetnice şi interconfesionale în dezbaterile campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale. Considerăm că această opţiune încalcă articolul 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care interzice discriminarea pe criterii - între altele - de religie şi de apartenenţă la o minoritate naţională. Prevalându-se de precare artificii retorice, candidatul la funcţia de preşedinte vorbeşte, într-o aceeaşi frază, despre calităţile sale de român şi creştin ortodox într-un context conflictual: "Nu cred că e un defect pentru Iohannis că e german, dar să nu-mi reproşeze mie cineva că sunt român sau că sunt ortodox". Acest discurs invită publicul să facă diferenţe între candidaţi pe criterii care, într-o ţară care e semnatara Convenţiei, nu e permis fie folosite pentru a influenţa accesul egal la dreptul de a fi ales. România are deja o istorie dramatică în ceea ce priveşte consecinţele acestui gen de discurs împins până la extrem: soarta evreilor şi a romilor în ultimul război mondial. Contextul social şi politic contemporan ar trebui să se constituie ca argument pentru un comportament responsabil al candidaţilor: discursul de ură interetnică şi/sau interconfesională alimentează tragediile din Asia Mică şi din Ucraina, iar în alte ţări Europene - Ungaria, Italia, Marea Britanie, Franţa - a crescut intensitatea ostilităţii între comunităţile etnice. Prin urmare, solicităm partidelor politice să elimine din propriile agende electorale orice teme care ar putea alimenta naţionalismul şi xenofobia, ori intoleranţa interconfesională".