Alex-Florin Florenţa se află cu un pas mai aproape de numirea în funcţia de procuror general al României, după ce, ieri, Secţia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii l-a avizat, în unanimitate, pozitiv, după audierea în faţa membrilor acesteia. Alex Florenţa, procuror DIICOT, a fost propus de Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, pentru funcţia de procuror general al României în 27 februarie 2023, în urma interviului susţinut în faţa comisiei din ministerul de resort, fiind preferat în locul Gabrielei Scutea, cea care a deţinut funcţia respectivă în ultimii trei ani.
"Din punctul meu de vedere, una dintre principalele deficienţe pe toate palierele Ministerului Public este faptul că a externalizat aproape tot ce înseamnă componenta de cunoaştere a fenomenului infracţional, aşteptând permanent aceste informaţii din partea altor instituţii partenere, fie că e vorba de poliţie, servicii de informaţii sau plângeri venite din partea unor persoane fizice sau instituţii. În al doilea rând, în momentul de faţă Ministerul Public nu-şi mai asumă în mod direct declanşarea unor anchete penale, aşteptând în general să i se furnizeze astfel de materiale de lucru pe baza cărora să-şi declanşeze acţiunile", a spus Alex Florenţa în faţa membrilor Secţiei pentru Procurori din cadrul CSM.
Magistratul a menţionat că procurorii trebuie să aibă un rol mult mai activ, vorbind în timpul audierii şi despre posibilitatea identificării unor modalităţi de premiere a procurorilor care se evidenţiază în activitatea depusă. O evaluarea corectă a volumului de muncă este de asemenea necesară, pentru redistribuirea "forţei de muncă" spre sprijinirea parchetelor cu deficit de personal. Alex Florenţa a recunoscut că, "la fel ca orice altă organizaţie de law enforcement din lume, lucrăm cu resurse umane şi materiale limitate", iar dintre cele aproximativ 1.750.000 de dosare înregistrare anual la Ministerul Public se soluţionează cam 500.000.
După audierea de la CSM, Alex Florenţa a enumerat domeniile prioritare pentru el, dacă va fi numit în funcţia de şef al Ministerului Public (procuror general al României): "Sunt mai multe domenii prioritare: acele domenii de criminalitate de înaltă tehnologizare şi de înaltă specializare. Evaziunea fiscală este una dintre ele, spălarea banilor este alta, infracţiunile informatice reprezintă alt tip şi, evident, lista poate continua".
Magistratul s-a referit şi la necesitatea modificării legii care să le permită instanţelor, în timpul derulării proceselor penale, să ia unele măsuri pentru a se evita fuga unor inculpaţi înaintea condamnării definitive.
"E nevoie de o modificare legislativă înainte de toate, care să permită luarea unor măsuri restrictive ale dreptului de circulaţie de către judecătorii care judecă acele cauze şi, desigur, măsuri administrative ulterior din partea Poliţiei de frontieră şi alte instituţii. (...) Este nevoie înainte de toate de o dispoziţie procedurală care să impună această interdicţie la un anumit moment al procesului. Trebuie făcută o analiză, trebuie consultat întreg corpul de magistraţi, dar este nevoie de o astfel de măsură proceduraă, în oricare etapă a procesului penal, atât timp cât există suficiente indicii că la un moment dat sau altul al procesului inculpatul va încerca să fugă sau să se sustragă de la răspunderea penală", a declarat Alex Florenţa.
Amintim că, din cauza lipsei unor astfel de măsuri, a fost posibilă sustragerea de la răspundere penală prin plecarea din ţară a fostului deputat social-democrat Sebastian Ghiţă (care a primit azil în Serbia), a fostului primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, a fostului deputat Cristian Rizea, sau mai nou a preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene. Dintre cei fugiţi peste hotare după aflarea sentinţei definitive de condamnare, Ministerul Justiţiei a reuşit să aducă în România doar două persoane: Radu Mazăre - fost primar al municipiului Constanţa şi Elena Udrea - fost ministru al Turismului şi Dezvoltării Regionale.
În ceea ce îl priveşte pe Alex Florenţa, potrivit procedurii, după emiterea avizului pozitiv de Secţia pentru Procurori a CSM, ministrul Justiţiei transmite către preşedintele Klaus Iohannis propunerea de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante. În urma analizării acestora, preşedintele Iohannis poate emite decretul de numire în funcţie sau poate refuza motivat numirea respectivului procuror.