Actualizare 12:56 Meleşcanu: "În principiu, voi continua mandatul; miniştrii ALDE vor fi propuşi pe aceleaşi posturi pe care le-au avut în Guvernul Grindeanu"
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat astăzi că "în principiu" îşi va păstra funcţia şi în următorul Guvern şi a precizat că actualii miniştri ai ALDE urmează să fie propuşi pe aceleaşi posturi pe care le-au avut în Cabinetul Grindeanu.
Meleşcanu a afirmat, citat de News.ro: "Eu nu m-am dat niciodată în lături când a fost nevoie să îmi servesc ţara. Sunt de profesie diplomat, am fost reconvertit în om politic, aşa că sunt un fel de hibrid foarte potrivit pentru activitatea de ministru de externe, care este şi politică, dar şi profesională. În mod normal, voi continua. Aşa cum domnul Tăriceanu a spus, miniştrii ALDE urmează să fie propuşi pe aceleaşi posturi pe care le-au avut. Dar într-un guvern de coaliţie au loc negocieri. Este foarte posibil să vină un prim-ministru care să îşi dorească să facă anumite numiri, de aceea nu pot fi categoric. În principiu însă, da, voi continua mandatul".
Diplomatul a explicat şi că ALDE are propuneri pentru funcţia de premier, una dintre ele fiind cea a lui Călin Popescu-Tăriceanu: "Avem mai mulţi candidaţi şi aş spune candidaţi cu greutate, începând cu preşedintele partidului care are şi experienţă în domeniu. am ajuns la concluzia că e firesc ca partidul cu cea mai mare pondere în Parlament să fie cel care desemnează candidatul de premier, de aceea decizia a fost să nu venim cu candidaturi de premier".
Referitor la situaţia creată de demiterea Guvernului Grindeanu,
Meleşcanu a mai explicat că actuala criză politică produsă de căderea Guvernului Grindeanu are efecte negative asupra imaginii României.
El a precizat: "Orice criză politică, economică sau de altă natură afectează imaginea oricărei ţări, inclusiv a României. Din păcate, în lumea de astăzi, nu se cunosc realităţile. Oamenii nu au percepţia adevărată a realităţilor dintr-o ţară, ci doar percepţia prin intermediul imaginii pe care o transmit mijloacele de informare în masă. Nimeni nu cunoaşte realitatea, decât cei care sunt direct implicaţi, restul, fiecare, preia imaginea şi percepţia despre acest lucru. Tot ce se întâmplă poate avea şi de obicei are un impact negativ asupra imaginii de ţară, inclusiv această criză politică".
(S.A.)
---------
Douăzeci de miniştri din cei 27 de membri ai Guvernului au depus, joi, cereri de retragere a demisiei, a anunţat Alina Petrescu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, care a afirmat că aceste cereri sunt lipsite de obiect.
Alina Petrescu a precizat că articolul 6 al Legii 90 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului precizează că demisiile sunt irevocabile din momentul în care se ia act de ele.
"În toate cele 20 de documente-tip, cu text identic, este trecut şi numărul de înregistrare a demisiei de la cabinetul primului-ministru. Când cabinetul şi Secretariatul General al Guvernului dau un număr de înregistrare a acestor documente, întreb retoric, s-a luat act de aceste demisii?", a declarat Petrescu, conform News.ro.
De asemenea, ea a sublniat şi greşelile gramaticale din cereri. Cei care au redactat unele actele au scris: "membru a guvernului" în loc de "membru al guvernului".
"Se spune aşa în acel text: Având în vedere retragerea încrederii acordate unui cabinet (...) până la depunerea jurământului de către membri noului guvern pentru a nu bloca activitatea de conducere generală a administarţiei publice, având în veder că preşedintele României nu a luat act de demisia subsemantului şi nu a declarat vacanta funcţia de membru al guvernului, îmi retrag demisia înaintată la SGG (...) în vederea asigurării stabilităţii guvernului precum şi a gestionării şi îndeplinirii actelor necesare pentru administrarea treburilor publice. (...) Demisia a fost o demisie deliberată, fiind o formă de protest. Consider că vacantarea funcţiei de membru a guvernului - membru al guvernului ar fi trebuit să scrie - ", a arătat Alina Petrescu punctând greşelile gramaticale dar şi faptul că "în acest moment toate actele necesare pentru administararea treburilor publice pot fi îndeplinite şi gestionate în situaţia dată.
"Demisia din funcţia de membru al Guvernului se anunţă public, se prezintă în scris primului ministru şi devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunearea ei dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii", arată articolul citat de purtătorul de cuvânt al Executivului.
Ea a precizat că nu se pune problema dacă miniştrii se mai pot întoarce la muncă sau nu deoarece miniştrii şi-au exercitat atribuţiile şi în aceste zile. "În toate aceste zile miniştrii demisionari au venit la muncă. Au fost câţiva care şi-au delegat dreptul de semnătură către un secretar de stat sau către secretarul general din minister, dar în majoritatea lor covârşitoare au venit la muncă", a precizat Alina Petrescu.
Ea a subliniat că aceste cereri de retragere a demisilor "nu au obiect".
Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, au depus cereri de retragere a demisiei: Marius Dunca, Teodor Meleşcanu, Alexandru Petrescu, Mircea Titus Dobre, Sevil Shhaideh, Ana Birchall, Petre Daea, Rovana Plumb, Florian Bodog, Toma Petcu, Andreea Păstrîrnac, Mihai Tudose, Adriana Petcu, Pavel Năstase, Răzvan Cuc, Gabriel Leş, Tudorel Toader, Viorel Ilie, Graţiela Gavrilescu şi Viorel Ştefan.
Miniştrii care nu au trimis până acum cereri de retragere a demisiei sunt Carmen Dan, Olguţa Vasilescu, Ionuţ Vulpescu, Şerban Valeca şi Gabriel Petrea.
Augustin Jianu şi Victor Ponta nu şi-au depus demisiile din funcţiile deţinute în Guvern.
• Iohannis: "Miniştrii pe funcţii n-au decât să-şi vadă de treabă"
Preşedintele Klaus Iohannis a catalogat, joi, la Bruxelles, ca "artificială" şi "inutilă" discuţia despre demisiile miniştrilor din Cabinetul Grindeanu şi spune că aceştia trebuie "să-şi vadă de treabă" până când un nou Guvern va fi instalat, pentru că el nu va desemnat noi membri ai Executivului doar pentru câteva zile.
"Am văzut că a apărut o mare discuţie, mare, despre demisii. este inutilă. Un ministru este în funcţie până când, ori îl eliberez prin decret, ceea ce nu am făcut încă, ori se validează un nou Guvern votat de Parlament. (...) Toată discuţia este artificială", a spus preşedintele.
El a afirmat că nu va numi miniştri pentru numai "două zile", iar cei care sunt în funcţie trebuie să îşi facă acum treaba.
"Cred că este evident pentru toată lumea că nu o să mă apuc să numesc miniştri pentru două zile. Aşa ceva nu se face. Cei care sunt pe funcţie n-au decât să-şi vadă de treabă până când clarificăm chestiunea noului Guvern", a precizat Iohannis.
• Iohannis: "Premierul - persoană integră, care are capacitate să conducă Guvernul şi o majoritate în spate "
Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat că premierul pe care îl va desemna trebuie să fie o persoană integră, care are capacitatea să conducă Guvernul şi care să aibă o majoritate în spate. Şeful statului a evitat să precizeze dacă ia în calcul desemnarea unui premier doar din partea PSD-ALDE, spunând că luni va vedea dacă aceste partide mai au majoritatea şi că vrea să cunoască toate opiniile.
"Voi avea discuţii luni cu toate partidele, după care o să fac o evaluare proprie şi o să mă întâlnesc şi cu (presa - n.r.) ca să vă spun ce opinie am", a afirmat şeful statului. El a adăugat că doreşte să vadă toate opţiunile partidelor, apoi va "trece la desemnarea unei persoane".
Întrebat care vor fi criteriile pentru desemnarea noului premier, Iohannis a reluat ideea unei persoane integre, subliniind că ea trebuie şi să aibă o majoritate parlamentară care să o susţină.
"Premierul trebuie să fie o persoană integră, fără problele penale, o persoană care mă convinge că are capacitatea să conducă un Guvern şi o persoană cu o majoritate parlamentară în spate", a afirmat preşedintele.
El a respins "sfaturile" şi "scenariile" politicienilor de la Bucureşti, care îi sugerează nume de premier, afirmând că "aceste lucruri se stabilesc prin vot", la fel ca şi majoritatea.
Iohannis a mai adăugat că a avut o discuţie cu premierul Sorin Grindeanu, însă doar pe tema finalizării mandatului său.
"Eu am vorbit cu premierul dintre toţi cei implicaţi în această chestiune, am vrut să ştiu dacă înţelege să continue cu responsabilitate până la stabilirea unei noi formulare guvernamentale. Cu ceilalţi politicieni voi vorbi luni, la Cotroceni", a spus preşedintele.
Preşedintele Klaus Iohannis a convocat oficial partidele parlamentare la consultări pentru luni, trimiţând liderilor acestora programul consultărilor la care fiecare partid va putea trimite o delegaţie alcătuită din cinci persoane.
"Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis joi, 22 iunie a.c., o scrisoare preşedinţilor partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, prin care îi invită la consultări, la Palatul Cotroceni, în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de Prim-ministru. Fiecare delegaţie poate fi formată din maximum 5 persoane", informează Administraţia Prezidenţială.
Toate consultările vor avea loc în cursul zilei de luni, începând cu ora 15.00, când PSD şi ALDE vor fi chemate împreună la discuţii cu preşedintele Iohannis. După PSD şi ALDE vor veni liberalii, de la ora 16.00, iar apoi USR, PMP, UDMR şi grupul minorităţilor, care vor avea la dispoziţie doar 30 de minute pentru discuţii.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, că este "absolut convins" că luni preşedintele Klaus Iohannis va accepta propunerea de premier pe care el şi Călin Popescu Tăriceanu o vor face. Dragnea a făcut şi portretul viitorului premier: un om corect, responsabil, care să nu fie aventurier, capabil de implementarea programului de guvernare, care să aibă capacitate de muncă extraordinară.
Iohannis: Se poate ajunge la alegeri anticipate dacă trecem printr-o criză profundă
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Bruxelles, că soluţia alegerilor anticipate este posibilă în cazul unei "crize profunde", ceea ce el nu îşi doreşte, însă ele "nu pot fi excluse" ca variantă, totul depinzând de votul din Parlament pentru numirea unui nou Guvern.
Întrebat despre posibilitatea alegerilor anticipate, aşa cum cer unele partide, Iohannis a afirmat că ele sunt o soluţie de criză, la care nu îşi doreşte să se ajungă.
"Alegerile anticipate sunt o soluţie prevăzută de Constituţie, dar, sigur, pentru a ajunge la alegeri anticipate trebuie să intrăm mai întâi într-o criză profundă, şi eu în niciun caz nu îmi doresc aşa ceva. Dar, sigur, ele nu pot fi niciodată excluse şi, în fond, aici depinde foarte mult de voturile din Parlament", a spus preşedintele.
Potrivit Constituţiei, la alegeri anticipate se poate ajunge doar prin dizolvarea Parlamentului, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Dizolvarea se face prin decizie a preşedintelui, după consultarea şefilor Parlamentului.
Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat joi, la finalul Biroului Executiv al partidului, că liberalii vor încerca să formeze o majoritate parlamentară şi că în următoarele zile vor purta discuţii cu toate formaţiunile parlamentare în afară de PSD, precizând că varianta preferată de partidul pe care îl conduce este declanşarea alegerilor anticipate.
Şi preşedintele interimar al USR, Elek Levente, a anunţat, sâmbătă, că formaţiunea susţine că singura ieşire onorabilă din criză ar fi convocarea alegerilor anticipate întrucât PSD şi-a pierdut credibilitatea.