Allianz Trade lansează raportul "Sector Atlas 2024"

Allianz Trade publică raportul "Sector Atlas 2024", document ce analizează sectoarele economice majore, tendinţele actuale, riscurile asociate şi evoluţiile economice care vor modela peisajul de afaceri în următorul an. Raportul este publicat într-un moment cheie, în care redresarea economică globală se află încă într-o fază incipientă, în care companiile continuă să navigheze într-un context marcat de volatilitate şi incertitudine, potrivit unui comunicat transmis redacţiei.

Conform raportului realizat de analiştii Allianz Trade, economia globală a atins un minim în prima jumătate a anului 2024, perspectivele pentru finalul acestui an şi pentru 2025 indicând o revenire modestă. Specialiştii estimează că produsul intern brut global va creşte cu +2,8% atât în 2024, cât şi în 2025. Această creştere va fi inegală deoarece, economii dezvoltate precum SUA, vor înregistra o încetinire de +1,7%, în timp ce Zona Euro va ajunge la +1,4% până în 2025. Pe de altă parte, China se va confrunta, în continuare, cu o încetinire treptată a creşterii economice, estimată la +4,3% în 2025, pe măsură ce se adaptează la noi realităţi economice, conform comunicatului.

În ciuda unei serii de rezultate financiare mixte, care variază semnificativ de la o regiune la alta, majoritatea companiilor globale au reuşit să depăşească aşteptările în privinţa profitabilităţii. De exemplu, veniturile globale au crescut cu +3,5% de la un an la altul, deşi companiile europene au înregistrat o scădere de -0,7%. Cu toate acestea, 58% dintre companiile globale au raportat câştiguri peste estimările analiştilor, oferind un semnal pozitiv în privinţa redresării economice în următorii ani. În SUA, 69% dintre companii au depăşit aşteptările privind câştigurile, deşi provocările economice au persistat, temerile legate de o scădere viitoare a profitabilităţii fiind cele care planează asupra unor sectoare cheie.

Analiza sectorială a raportului identifică trei mari categorii de industrii care se confruntă cu provocări şi oportunităţi distincte. În prima categorie se află sectoarele afectate de o cerere redusă, precum industria alimentară, chimică, retail, textile şi echipamentele de uz casnic. Aceste sectoare se confruntă cu marje de profit sub presiune, în contextul unor provocări de ordin global, precum inflaţia şi costurile ridicate ale energiei. A doua categorie include industrii afectate de problemele din lanţurile de aprovizionare şi de incertitudini geopolitice, cum ar fi sectorul transporturilor, energia şi echipamentele de transport, care, deşi înregistrează o cerere constantă, întâmpină dificultăţi operaţionale şi geopolitice majore. În cea de-a treia categorie, raportul evidenţiază industriile cu perspective stabile sau în curs de îmbunătăţire, cum ar fi sectorul farmaceutic, cel auto şi serviciile IT, care beneficiază de progrese tehnologice semnificative şi de o cerere crescută generată de tendinţele structurale, cum ar fi tranziţia către maşini electrice şi schimbările demografice.

Deşi urmează tendinţele globale, evoluţia economiei locale, în special în segmentele afectate de scăderea cererii de export (inclusiv transporturile, textilele, produsele electrocasnice şi de mobilier) are numeroase particularităţi.

Sectorul energetic rămane afectat de incertitudinile geopolitice. Totuşi, scăderile de venituri şi profit ale marilor producatori ţin mai degrabă de scăderea consumului intern de energie, concomitent cu menţinerea plafonărilor de preţ încă în vigoare, impuse de Stat. La nivel de structură, influenţele sunt destul de eterogene pe lanţul producţie - distribuţie - comerţ cu amănuntul, producătorii rămânând de departe cei mai profitabili şi cu lichiditatea cea mai bună - deloc suprinzător dacă ţinem cont de poziţia în piaţă.

"Dintre sectoarele cu perspective stabile sau în curs de îmbunătăţire păstrăm aceleaşi nominalizări şi la nivel local - farmaceutic şi IT. Ambele sectoare depind însă semnificativ de factori externi - fie pe partea de lichiditate (prin încasările de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate), respectiv prin disponibilitatea fondurilor/proiectelor aferente PNRR pentru a compensa scăderea cererii din sectorul privat pentru sectorul IT. În privinţa sectorului agri-alimentar, stabilitatea este evidentă doar pentru a doua componentă - datorită unui consum intern destul de rezistent la presiunile inflaţioniste din ultimii doi ani.", declară Mihiai Chipirliu CFA - Risk Director, Allianz Trade

În privinţa segmentului de agricultură, anul 2023 a afectat negativ pentru majoritatea jucătorilor, în special la nivelul profitabilităţii cât şi al ciclului de conversie al numerarului, existând mari întârzieri la plăţile către furnizori. Deşi sectorul - cu 3.5% din total insolvenţe la şase luni în 2024 - nu se află între principalele generatoare de insolvenţe (comerţul, construcţiile, industria, transporturile şi HoReCa contribuind cu mult mai mult, cu ponderi de la 28% până la 7% fiecare în total), seceta prelungită cel mai probabil va menţine presiunea asupra performanţelor companiilor din domeniu, se menţionează în comunicat.

Analiştii consideră că, în lipsa unui plan concret de investiţii, concomitent cu acordarea unor garanţii/suport din partea statului pe partea de finanţare şi cu transferul la timp al subvenţiilor convenite, doar o măsură administrativă din partea statului sau impunerea vreunui moratoriu nu pot rezolva problemele din domeniul agricol. Astfel, riscurile de credit pentru mai multe sectoare sunt în general subestimate într-un an electoral cu multe măsuri pro-ciclice - stimularea consumului şi lipsa unor măsuri de ajustare a cheltuielilor publice - alimentând deficitele de cont curent, respectiv fiscal.

În ceea ce priveşte sectorul agrifood, acesta rămâne stabil, fiind susţinut de creşterea populaţiei şi de nevoia continuă de hrană, în ciuda vulnerabilităţilor generate de schimbările climatice şi crizele geopolitice. Astfel, piaţa globală agroalimentară a crescut semnificativ, de la 8,3 trilioane USD în 2021 la o valoare estimată de 9,1 trilioane USD pentru finalul anului 2024. Analiştii Allianz Trade preconizează că până în 2029 piaţa agroalimentară va ajunge la aproximativ 12,5 trilioane USD, creşterea fiind determinată de factori precum progresele tehnologice şi schimbările în preferinţele consumatorilor. În 2023, marja de profitabilitate a firmelor producătoare de alimente a fost de aproximativ 11%, segmentul băuturilor continuând să crească atât în venituri (aproximativ 10%), cât şi în câştiguri. Pe de altă parte, la nivel industrial, sectoare precum sunt farma şi software IT sunt considerate cel mai puţin riscante, în timp ce construcţiile, textilele şi metalele sunt printre cele mai vulnerabile.

Industria energetică, în special segmentul energiei regenerabile, trece printr-o perioadă de transformare profundă, în care tranziţia către surse de energie verde este impulsionată de politici guvernamentale şi de necesitatea reducerii dependenţei de combustibili fosili. Deşi afectat de tranziţia către vehicule electrice (EV), sectorul auto beneficiază de un context favorabil datorită diminuării costurilor pentru baterii, precum şi datorită sprijinului guvernamental pentru electrificare. Cu toate acestea, cererea globală pentru automobile tradiţionale este în scădere în principalele pieţe, cum ar fi China, Europa şi SUA, ceea ce pune presiune atât asupra producătorilor auto, cât şi asupra furnizorilor lor. La nivel global, Brazilia şi Mexic au fost singurele pieţe mari care au înregistrat o creştere de două cifre în prima jumătate a acestui an. Vânzările globale de semiconductori au scăzut cu 9% în 2023, dar până la finalul anului 2024 se preconizează o revenire de peste 10%.

În ceea ce priveşte producţia globală de produse chimice, aceasta a crescut cu +2,3% în 2023, în timp ce veniturile globale au scăzut cu aproximativ -14%, fiind afectate de preţurile reduse. Şi sectorul construcţiilor a fost afectat de inflaţie şi de dobânzile ridicate, care au redus cererea de locuinţe şi au generat creşteri suplimentare de cost pentru constructori, se precizează în comunicat.

După un boom puternic post-pandemie, alimentat de cererea acumulată, vânzările de electronice, electrocasnice şi mobilier au scăzut începând din 2022. Criza puterii de cumpărare şi ritmul lent de reînnoire a echipamentelor, a dus la o prăbuşire a cererii însă, cu toate acestea, există perspective de creştere pentru anumite categorii de produse, cum ar fi dispozitivele pentru casele inteligente, roboţii şi echipamentele pentru sănătate. Deşi tehnologiile digitale şi AI ar putea permite unor jucători să îşi crească veniturile prin îmbunătăţirea experienţei clienţilor, perspectivele de creştere sunt mai puternice pentru segmentul electronicelor, estimat să crească câştigurile pe acţiune cu peste +15% în următorii cinci ani.

Şi sectorul global al serviciilor IT a crescut cu aproximativ +6% în 2023 şi se estimează că va creşte cu aproape +10% până la finalul anului 2024. Pentru acest sector este preconizată o creştere a cheltuielilor globale, acestea fiind impulsionate de SUA şi Marea Britanie, unde analiştii preconizează un cost de 130.000 USD şi, respectiv 80.000 USD per angajat. În 2023, companiile de servicii IT au raportat o marjă de profitabilitate de aproape 10%, perspectivele de creştere fiind, de asemenea, destul de puternice pentru acest sector, care este estimat să îşi crească câştigurile pe acţiune cu +15% în următorii cinci ani.

De asemenea, se estimează că piaţa globală a metalelor de bază va depăşi 1,1 trilioane USD până în 2030, iar piaţa globală de minerit va ajunge la peste 740 miliarde USD. Creşterea şi expansiunea recentă în sectorul global al metalelor, inclusiv în companiile miniere, au fost alimentate de tranziţia energetică (de la energie regenerabilă la mobilitate electrică) şi de preţurile ridicate ale metalelor. Cu toate acestea, sectorul se confruntă cu provocări, inclusiv tensiuni geopolitice, reglementări de mediu şi necesitatea inovaţiei tehnologice.

Pe segmentul farma, companiile mari din SUA generează aproximativ 450 miliarde USD pe an, de 1.3 ori mai mult decât veniturile companiilor din Europa şi de 4.6 ori mai mult decât cele asiatice. Istoric, creşterea vânzărilor în sectorul farmaceutic a fost întotdeauna impulsionată de segmentele de oncologie şi imunologie, două domenii care au fost şi în centrul cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare. Totuşi, în 2024, unul dintre domeniile în care ratele de creştere a vânzărilor vor fi deosebit de ridicate este segmentul de tratamente pentru pierderea în greutate, care include tratamente pentru diabet şi obezitate. Pe termen lung, principalul pilon al industriei este inovaţia, deoarece, în prezent, există încă sute de boli care nu pot fi complet prevenite sau vindecate, ceea ce înseamnă că există un mare potenţial de explorare ştiinţifică şi de creştere. Iar fuziunile şi achiziţiile (M&A) reprezintă o modalitate eficientă şi frecvent utilizată pentru a genera sinergii mai mari şi a stimula inovaţia în această industrie.

Pentru retailerii de produse alimentare, pandemia a determinat o creştere a vânzărilor de produse alimentare în 2020 şi în 2021. Războiul din Ucraina şi perioada ulterioară de inflaţie foarte ridicată au fost, de asemenea, perioade dificile, cu scăderi în volum, dar creşteri în valoare a vânzărilor. Cu toate acestea, acum retailerii de produse alimentare au multe produse în proces de dezinflaţie sau chiar cu preţuri în scădere. Drept urmare, vânzările de alimente în volum au atins un minim la finalul anului 2023 în SUA şi în multe ţări europene. Retailerii au fost, de asemenea, nevoiţi să-şi adapteze logistica şi strategia de e-commerce în răspuns la schimbările în comportamentul consumatorilor post-Covid, cu vânzări online care continuă să crească şi/sau să fie mai mari decât înainte de pandemie în multe pieţe. În acelaşi timp, retailul non-alimentar a înregistrat o creştere a vânzărilor în special pentru produsele cu cicluri de viaţă îndelungate. În acest context, majoritatea categoriilor de produse au experimentat o creştere lentă din 2023. Vânzările digitale au progresat în SUA şi Marea Britanie, dar au rămas stabile în Europa continentală. Ca în multe alte sectoare, retailerii au reuşit să compenseze o parte din scăderea volumului prin transferul preţurilor mai mari către consumatori, se arată în comunicat.

Companiile de telecomunicaţii se confruntă cu rate ale dobânzii mai mari, unele dintre acestea fiind nevoite să reducă cheltuielile de capital, ceea ce ar putea fi dăunător perspectivelor pe termen lung. Într-o criză majoră a puterii de cumpărare, multe firme din sector nu au crescut preţurile în timp ce propriile costuri au crescut din cauza preţurilor la energie şi a majorării salariilor. Cu toate acestea, companiile de telecomunicaţii au raportat o marjă a profitului de 31% în 2023.

În ceea ce priveşte segmentul de transport, creşterea cheltuielilor de capital a dus la un stoc în 2023 fără precedent. Cu toate acestea, stocurile au scăzut semnificativ în 2024 pe măsură ce producţia s-a îmbunătăţit. În paralel, contextul economic slab a cauzat o încetinire a noilor comenzi şi a făcut dificilă creşterea stocurilor. În plus, pe termen mediu şi lung, nevoia presantă de decarbonizare a sectorului de transport va genera creşteri, în special în industriile de transport maritim şi aviaţie. Astfel, reglementările internaţionale care vizează reducerea emisiilor de GES vor deveni din ce în ce mai stricte, afectând toate tipurile de mijloace de transport, sectorul aviatic şi maritim fiind cel mai dificile de decarbonizat din cauza investiţiilor substanţiale necesare pentru renovarea flotelor şi a ritmului lent de îmbunătăţire tehnologică. De asemenea, combustibilii alternativi vor trebui să fie disponibili şi competitivi din punct de vedere al costurilor faţă de combustibilii convenţionali.

După trei ani de pierderi, industria aeriană a raportat un profit net de 27,4 miliarde USD în 2023 - mai devreme decât se aştepta. Acesta a fost deja cu +3,9% mai mare decât nivelul din 2019. Pentru 2024, industria anticipează un profit anual de 30,5 miliarde USD. Totuşi, profitabilitatea nu va fi aceeaşi în toate regiunile, din cauza tensiunilor geopolitice. Şi vânzările de vase au atins maxime record în ultimii dou ani, fiind aşteaptă o creştere suplimentară, cu venituri de peste 50 miliarde USD anual. Pentru transportul terestru, în ţările dezvoltate, în special în Europa, autobuzele şi camioanele electrice sunt din ce în ce mai frecvent introduse. Prin urmare, adaptarea drumurilor pentru a oferi o reţea extinsă de electricitate va rămâne o prioritate şi o provocare, chiar şi pentru companiile feroviare, unde infrastructura pentru dezvoltarea reţelelor feroviare şi a sistemelor de semnalizare este necesară, se menţionează în comunicat.