Alpha Bank: Serviciile hoteliere şi de alimentaţie publică au potenţial de dezvoltare în România

Serviciile hoteliere şi de alimentaţie publică au potenţial de dezvoltare atât în România, cât şi în ţările din regiune. Contribuţia sectorului în PIB reprezenta 1,7% în 2022, la fel ca în Ungaria, mai mult decât în Cehia (1,4%) şi Polonia (1,3%) şi mai puţin decât media europeană (2,3%). La fel ca în UE şi ţările din regiune, cu excepţia Ungariei, contracţia cauzată de pandemie nu a fost recuperată (Fig. 1a). Dat fiind că productivitatea muncii din turism este jumătate din media europeană, la fel ca în celelalte ţări din regiune, dar costul muncii este cel mai mic din regiune (23% din media europeană, faţă de 52% în Cehia, 41% în Ungaria şi 30% în Polonia), turismul din România are rentabilitatea cea mai mare din regiune, conform unei analize Alpha Bank.

Componenţa transfrontalieră a turismului creează deficit doar în România. Valoarea produselor şi serviciilor achiziţionate de rezidenţii din România cu ocazia vizitelor în alte ţări (ce reprezintă importul de servicii de turism, Fig. 1c) depăşeşte valoarea produselor şi serviciilor achiziţionate de nerezidenţi pe perioada vizitelor în România (ce reprezintă exportul de servicii de turism, Fig. 1d), balanţa serviciilor de turism fiind deficitară. În 2022 nivelul deficitului a reprezentat 1% din PIB. În contrast, Cehia a avut o balanţă echilibrată, iar Ungaria şi Polonia au realizat excedente reprezentând 1,8% şi respectiv 1% din PIB.

Importurile de servicii turistice ale României sunt comparabile cu cele ale ţărilor din regiune. Raportate la PIB, importurile anuale de servicii turistice din ultimul deceniu au reprezentat 1,7% faţă de 1,4% în Ungaria şi Polonia, şi 2,1% în Cehia. Cu toate că cea mai mare parte din aceste importuri (60%) s-a datorat turismului în scop personal, ponderea a fost mult mai mică decât în celelalte ţări din regiune (80%) reflectând puterea de cumpărare mai redusă. Tot puterea de cumpărare redusă este motivul pentru care în România petrecerea vacanţelor în cursul unui an se face fie doar în ţară (26% din populaţie în 2022), fie doar în străinătate (6% din populaţie în 2022), dar nu şi în ambele destinaţii. În celelalte ţări din regiune, ponderea populaţiei care în acelaşi an a petrecut vacanţe atât în ţară, cât şi în străinătate a fost de 32% în Cehia, 14% în Ungaria şi 11% în Polonia (Fig. 5).

Exporturile de servicii turistice ale României sunt mult mai mici comparativ cu cele ale ţărilor din regiune. Doar 1,2% din PIB au fost exporturile anuale din ultimul deceniu faţă de 3,7% în Ungaria, 2,6% în Cehia şi 2,1% în Polonia. Cauzele sunt capacitatea mai redusă de cazare turistică la mia de locuitori (22 în 2022, Fig. 2), similară Poloniei, dar mult mai mică decât în Cehia sau Ungaria (74 respectiv 38), sosirile mult mai puţine de turişti străini (9% din populaţie faţă de 16% în Polonia, 46% în Ungaria, 70% în Cehia în 2022, Fig.4), durata de şedere mai mică a turiştilor străini în România (2,2 înnoptări pe turist în 2022 faţă de 2,5 înnoptări în Cehia şi Polonia, şi 2,8 înnoptări în Ungaria, Fig. 6).

Şi turismul autohton din România este mai restrâns în comparaţie cu turismul autohton din ţările din regiune. Sosirile turiştilor români în structurile de cazare au reprezentat 56% din populaţie în 2022 (115% în Cehia, 70% în Ungaria, 75% în Polonia) din care doar jumătate au fost pentru vacanţă, iar numărul de înnoptări pe turist a fost de 2,1 (2,5 în Ungaria, 2,6 în Polonia şi 2,7 în Cehia). În consecinţă, indicele de utilizare netă a locurilor din spaţiile de cazare turistică a rămas cel mai redus în România după redresarea parţială ce a urmat după pandemie (32% faţă de 38% în Ungaria, 39% în Cehia şi 42% în Polonia, Fig. 3). Stimularea cererii pentru turismul autohton (voucherele de vacanţă, biletele de tratament în staţiunile balneare) poate accelera dezvoltarea structurii de primire turistică şi capacităţii de cazare turistică, care în cele din urmă să atragă şi turiştii străini şi astfel să crească capacitatea de export a turismului.