Alternative Food, companie antreprenorială românească, devine unic importator pentru România al Sens Food

Alternative Food, companie antreprenorială românească fondată de David Poduţ (20 de ani), anunţă o investiţie de peste 100.000 de euro pentru a dezvolta piaţa locală a produselor din proteine alternative precum cele din făină de greieri, ingredient introdus în 2023 de Comisia Europeană pe lista cu alimente noi a Uniunii, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Compania a devenit unic importator şi distribuitor în România al Sens Food, cel mai mare producător european de produse naturale din proteine de greieri. Alternativ Food este în proces de extindere a portofoliului de distribuitori, vizând parteneriate cu mari retaileri şi lanţuri de farmacii naturiste.

Toate produsele din portofoliul Alternative Food, chipsuri, batoane şi pudre proteice, sunt făcute din făină de greieri, fără zahăr adăugat.

Făina de greieri este o sursă importantă de proteină completă, conţinând toţi cei nouă aminoacizi esenţiali, este bogată în minerale şi acizi graşi Omega-3 şi Omega-6. Făina de greieri nu conţine gluten.

David Poduţ, fondator şi CEO Alternative Food a declarat: "Am pornit această afacere din dorinţa de a îmbunătăţi stilul de viaţă al românilor care, ca şi mine, sunt tot mai interesaţi de o alimentaţie sănătoasă, inovativă, cu gust excelent, produsă cu grijă faţă de mediu. Fiind printre primii care introducem produse din proteine alternative în Estul-Europei, ne dedicăm misiunii de a aduce o schimbare semnificativă în industria alimentară, deschizând noi orizonturi pentru toţi cei care aleg conştient opţiuni sănătoase, mai sustenabile şi de calitate superioară".

Greierii sunt de până la 16 ori mai bogaţi în proteine decât sursele vegetale şi conţin de aproximativ trei ori mai multe proteine decât carnea de pui, vită sau somon. De asemenea, au toţi cei nouă aminoacizi esenţiali.

Potrivit studiului EFSA care a stat la baza autorizării introducerii pe piaţă ca aliment nou a pulberii parţial degresate de Acheta domesticus (greiere de casă), principalele componente ale produsului sunt proteinele (59,7%), grăsimile (27%) şi fibrele (5,3%).

Făina de greieri conţine, în medie, 75,3 g proteină brută la 100 g. Spre comparaţie, 100 g de carne de pui conţin 20,2 g de proteină, în carnea de porc se găsesc 18,9 g de proteine, iar peştele are 18,9 g de proteine per 100 g.

De asemenea, greierii sunt o sursă excelentă de vitamine precum B12 şi conţin toate mineralele esenţiale precum fierul, potasiul, calciul şi magneziul. Mai mult, aceştia conţin grăsimi sănătoase Omega-3.

Conform unui studiu Oxford Academic, greierii conţin de două ori mai mult fier decât carnea de vită.

Mai exact, 100 g de greieri pot asigura 0,25 g de Omega-3 şi 5 mg de fier. Spre comparaţie, aceeaşi cantitate de carne de pui furnizează 0,05 g Omega-3 şi 1,2 mg de fier, în timp ce carnea de vită conţine 0,009 g Omega-3 şi 2,4 mg fier.

David Poduţ, fondator şi CEO Alternative Food, a spus: "Alternative Food şi-a propus să aducă toate aceste beneficii într-un format familiar şi accesibil. Din acest motiv, oferim pudre proteice, batoane proteice şi snacksuri care sunt deja integrate în rutina zilnică a est-europenilor. Fie că eşti sportiv, carnivor, vegetarian, adept al unui regim fără gluten sau doar cauţi o gustare sănătoasă, noi îţi propunem opţiunea perfectă.

Deşi o noutate pentru piaţa europeană, consumul de insecte nu este o raritate în multe părţi ale lumii, iar trendul este unul pozitiv.

Piaţa globală a proteinelor alternative este estimată de compania de consultanţă MarketsandMarkets la 15,19 miliarde de dolari, în 2019, cu o rată anuală de creştere compusă (CAGR) de 9,9%. Astfel, până în 2029, vânzările de proteine derivate din plante, insecte, culturi de celule şi microproteine ar putea ajunge la 25,2 miliarde de dolari.

De asemenea, din estimările Food and Agriculture Organization (FAO), cel puţin 2 miliarde de oameni din întreaga lume consumă regulat insecte, printre care şi greieri.

Motivele, spun cercetătorii FAO, nu se limitează la nevoia unui consum sănătos şi la faptul că, fiind bogate în proteine, calciu, fier şi zinc, insectele sunt alternative nutritive la alimentele de bază obişnuite. Creşterea insectelor în scopuri alimentare aduce beneficii de mediu având în vedere eficienţa ridicată a conversie hranei în proteină, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizarea unor cantităţi mai reduse de apă şi a unor suprafeţe mai mici de teren.

Spre exemplu, pentru a produce aceeaşi cantitate de proteine, greierii au nevoie de 12 ori mai puţină hrană decât vitele, de patru ori mai puţină hrană decât oile şi doar jumătate din necesarul porcilor şi păsărilor.

Aşadar, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), fiind foarte nutritive şi sănătoase, cu un conţinut ridicat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre şi minerale, insectele vor juca un rol principal în abordarea numeroaselor probleme prezente şi viitoare precum creşterea costului proteinelor animale, insecuritatea alimentară, presiunile asupra mediului, creşterea populaţiei şi creşterea constantă a cererii de proteine în rândul claselor de mijloc.

"Consumul de insecte contribuie în mod pozitiv la protecţia mediului, la sănătate şi la asigurarea mijloacelor de trai", spune FAO, una dintre entităţile care au făcut ample cercetări pe această temă.

În Europa, unde piaţa pentru alternative alimentare inovative este încă nişată, Comisia Europeană alocă sume importante cercetării surselor inovative de proteine pentru consumul uman. Numai în cadrul programului multianual de cercetare şi inovare al Uniunii Europene, Horizon 2020, Comisia a alocat 8 milioane de euro pentru cercetarea şi dezvoltarea surselor de proteine alternative, inclusiv insectele comestibile.

Astfel, potrivit unui sondaj realizat în cadrul proiectului NextGenProteins finanţat prin Horizon 2020, 43% dintre respondenţi au declarat că şi-au propus să-şi diminueze consumul de carne din motive de sănătate şi bunăstare, 23% au considerente etice şi legate de viaţa animalelor şi 15% se gândesc la mediu, sustenabilitate şi schimbările climatice.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 6.600 de persoane din Finlanda, Germania, Irlanda Italia, Polonia, Suedia şi UK.

Cercetări s-au făcut însă şi în România, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti (USAMV) şi Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

Cercetătorii USAMV au subliniat într-un studiu despre sustenabilitatea alimentară importanţa "identificării surselor alternative de proteine cu un impact ecologic redus, printre care şi insectele comestibile". Aceştia sugerează că "introducerea unor astfel de surse în alimentaţia publicului larg ar putea avea un rol semnificativ în combaterea deficienţelor alimentare şi protejarea resurselor naturale".

Totodată, cercetătorii Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca au menţionat în cadrul unui articol despre securitatea alimentară şi sustenabilitate că "nevoia de a găsi surse de hrană sustenabile pentru populaţia în creştere atrage atenţia asupra valorificării insectelor ca sursă de proteine". Ei adaugă că, deşi această practică este relativ necunoscută în România, "ar putea aduce beneficii pe termen lung în contextul schimbărilor climatice".

"Studiile recente de piaţă arată că, în Europa de Est, există un interes semnificativ pentru proteinele alternative, în special în rândul tinerelor generaţii care sunt tot mai preocupate de impactul ecologic al alegerilor lor alimentare. Importul acestor produse în România va răspunde cerinţei pentru alimente premium care îmbină gustul excelent cu beneficiile pentru sănătate şi mediu", explică Poduţ.

De altfel, 95% dintre participanţii la o serie de teste de produs organizate de Alternative Food au declarat că batoanele proteice, pudrele proteice şi chipsurile din făină de greieri SENS sunt mai bune decât altele din aceeaşi gamă. De asemenea, 60% au observat că produsele SENS ţin mai mult de foame şi au apreciat varietatea de arome, ceea ce le-a oferit o experienţă de consum plăcută.

"Contrar aşteptărilor, românii nu doar că sunt pregătiţi pentru aceste produse inovative, dar sunt şi entuziasmaţi să le încerce. Aceasta se datorează schimbărilor rapide în comportamentele de consum, tot mai mulţi oameni căutând produse sănătoase, sustenabile şi cu un gust plăcut", mai spune antreprenorul.