Am putea exporta produse farmaceutice şi chimice în Madagascar

Reporter: Madagascar este o destinaţie turistică foarte cunoscută în lume, însă mai puţin cunoscută pentru români. De ce Madagascar nu este promovată mai mult în România?

Serge Rameau: Până la câştigarea independenţei sale în 1962, Madagascar a făcut parte din imperiul colonial francez. Din această cauză, această destinaţie este foarte cunoscută în ţările francofone. În egală măsură, publicul japonez este interesat de insulă, deoarece Împăratul Japoniei însuşi a întreprins o vizită de studiu în Madagascar.

Turismul în Madgascar este axat preponderent pe descoperirea ecologică şi culturală. Societatea românească evoluează şi începe să fie interesată, la rândul ei, de această manieră de a descoperi lumea.

Reporter: Cât de sigură este Madagascar ca destinaţie turistică?

Serge Rameau: Madagascar prezintă aceleaşi condiţii ca toate ţările tropicale. Vaccinul împotriva febrei galbene nu este obligatoriu. Consumul exclusiv al apei îmbuteliate şi respectarea normelor de igienă alimentară sunt recomandate. În ceea ce priveşte riscul contractării malariei, un vaccin nu a fost descoperit încă, dar există comprimate care pot fi administrate zilnic pentru a evita îmbolnăvirea.

Reporter: Madagascar este cunoscută în România ca o destinaţie scumpă. Este într-adevăr scump să trăieşti în Madagascar? Ce procent din costul unei vacanţe în Madagascar reprezintă preţul biletelor de avion?

Serge Rameau: Destinaţia este îndepărtată şi, în consecinţă, biletele de avion sunt costisitoare. Totuşi, optând pentru o călătorie în anumite perioade ale anului (nu în timpul vacanţelor şcolare), biletele pot fi găsite la jumătate de preţ. Odată ajuns în Madagascar, turistul aventurier, cu rucsacul în spate, descoperă că nu este atât de costisitor (cazarea şi masă pot fi acoperite cu 10 euro, iar costul deplasării în taxi-brousse reprezintă echivalentul unei călătorii cu metroul în Bucureşti). Turiştii cu un buget mai substanţial pot, la rândul lor, să găsească hoteluri luxoase la o treime din preţurile din România.

Reporter: Care sunt principalele atuuri ale Madagascar ca destinaţie turistică?

Serge Rameau: Madagascar nu a fost marcat de dezvoltarea turismului de masă datorită poziţionării sale. Din această cauză, locuitorii insulei, obiceiurile şi cultura lor au rămas autentice. Gastronomia malgaşă combină elemente ale gastronomiei franceze cu elemente specifice zonei Oceanului Indian şi, din această cauză, poate fi considerată un atu, prin prisma originalităţii sale. De asemenea natura este foarte fotogenică şi inedită, cu nenumărate specii endemice insulei. Madagascar oferă turiştilor o varietate de opţiuni de petrecere a timpului liber, comportând atât plaje şi centre de scuba diving şi snorkeling precum şi posibilitatea închirierii de autoturisme de teren şi motociclete pentru expediţii.

Reporter: Cum apreciaţi dezvoltarea relaţiilor economice dintre România şi Madagascar?

Serge Rameau: În perioada comunismului, relaţiile dintre cele două ţări erau importante. Majoritatea clădirilor din Madagascar au fost construite cu ciment importat din România. Dacă în acea epocă România exporta camioane Roman şi tractoare Universal, în prezent, Madagascar importă din România autoturisme Dacia.

Reporter: Ce măsuri concrete aveţi în vedere pentru dezvoltarea acestor relaţii?

Serge Rameau: Rolul Consulatului nostru este de a stabili legături între întreprinderile malgaşe şi cele româneşti. De exemplu, pentru forumul FUTURALLIA, care are loc în iunie (n.r. 10-12 iunie), am iniţiat demersurile necesare pentru ca trei întreprinderi din Madagascar să vină în România pentru a întâlni potenţiali parteneri.

Reporter: Care ar fi domeniile de interes din România pentru investitorii din Madagascar ?

Serge Rameau: Exporturile agroalimentare provenind din Madagascar (cacao, ciocolată, cafea, vanilie, piper sălbatic, condimente, litchi, fructe de mare, sare de mare), uleiurile esenţiale necesare în industria farmaceutică şi în parfumerii, pietrele preţioase (safire, rubine, smaralde) şi semipreţioase, artizanatul malgaş sunt bine stabilite cu partenerii francezi, italieni, germani, americani. România ar putea să dezvolte relaţiile cu Madagascar explorând aceste axe de import. Piaţa malgaşă (23 de milioane de locuitori) ar putea, de asemenea, să ofere şansa României de a exporta propriile produse farmaceutice şi chimice. Potenţialul investiţiilor în turism (hoteluri, centre de vacanţă), precum şi avantajele fiscale ale taxelor vamale reduse în domeniul confecţiilor recomandă în egală măsură Madagascar în vederea unei colaborări economice mai strânse.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre situaţia actuală economică şi politică a Madagascar?

Serge Rameau: Situaţia politică şi economică a Madagascarului între 2009 şi 2013 a fost marcată de dificultăţi, însă în prezent, datorită organizării şi recunoaşterii legitimităţii rezultatelor alegerilor prezidenţiale şi parlamentare de către comunitatea internaţională, situaţia politică s-a stabilizat. Madagascar a fost reintegrat în toate organizaţiile internaţionale şi a beneficiat din nou de AGOA (African Growth and Opportunity Act), care permite exporturilor sale să intre pe piaţa americană scutite de taxe vamale.

• "În Madagascar, limba franceză este vorbită de către toţi locuitorii, în vreme ce engleza nu este atât de bine cunoscută"

Reporter: Cum apreciaţi rolul României în cadrul francofoniei, în regiune şi în lume?

Serge Rameau: România face parte din marea familie a francofoniei şi se implică în activităţile organizate de OIF. Este important de reţinut că următorul Sommet al francofoniei organizat la nivelul şefilor de stat se va ţine în 2016 în Madgascar aşa cum s-a ţinut în 2006 în România.

Reporter: Care credeţi că sunt modalităţile prin care tinerii pot duce mai departe spiritul mobilizator al francofoniei?

Serge Rameau: România acordă bursele doctorale şi postdoctorale Eugen Ionescu foarte generoase care permit studenţilor malgaşi să se specializeze pe teritoriul sau. Prin intermediul acestor schimburi francofonia îşi creează propriul viitor.

Reporter: Cum poate face faţă cultură francofonă agresiunii anglo-saxone?

Serge Rameau: Cultura anglofonă este dominantă din punct de vedere economic, dar dat fiind faptul că francofonia este împărtăşită de un număr mare de ţări care fie utilizează limba franceză ca limba oficială administrativă, fie încurajează predarea ei (cazul României), schimburile culturale şi economice se pot dezvolta în această direcţie în viitor. În Madagascar, limba franceză este vorbită de către toţi locuitorii în vreme ce engleza nu este atât de bine cunoscută.

Reporter: Din presă am aflat că aveţi "rădăcini" din România. Cum vi se pare dezvoltarea României după 25 de ani de democraţie?

Serge Rameau: Am părăsit România în 1947, la vârstă de 9 luni şi am revenit în 1990. Imediat după revoluţie, am regăsit ţara într-o stare deplorabilă. Mulţumită integrării din UE, dar şi mentalităţii noilor generaţii, România s-a transformat sub ochii mei şi sunt foarte optimist în ceea ce priveşte viitorul.

Reporter: Vă mulţumesc!