Am utilizat mai bine fondurile europene în acest an

Dispunem de fonduri, dar nu reuşim să le utilizăm, este unul dintre laitmotivele zilelor noas-tre, iar problema se ridică cu atît mai mult cu cît, după aderare, nevoia de finanţare va creşte semnificativ.

În acest an, a crescut gradul de absorbţie a fondurilor din programul SAPARD (aproape 70%), dar, în continuare, se constată o incapacitate a administraţiei publice locale de a implementa programele contractate.

Că situaţia s-a îmbunătăţit în acest an, este de părere şi Leonard Orban, secretar de stat, care ne-a precizat că mai multe fonduri au fost utilizate ca urmare a inundaţiilor, şi, în plus, au fost soluţionate cîteva probleme legate de sursele de cofinanţare. "Erau situaţii în care anumite proiecte erau mai mari decît bugetul localităţii pe un an întreg sau mai mulţi ani, dar s-au găsit soluţii, cum ar fi credite de la bănci pentru fermieri pe perioade mai mari de timp", ne-a precizat domnul Orban. Domnia sa a adăugat că, în momentul de faţă au fost puse bazele îmbunătăţirii semnificative a ratei de absorbţie a fondurilor SAPARD.

Dacă pentru programele SAPARD situaţia s-a ameliorat, pentru fondurile ISPA lucrurile nu stau atît de bine. Senatorul PSD Mircea Geoană cataloghează ca fiind de-a dreptul îngrijorătoare situaţia fondurilor din programul ISPA, precizînd că ţara noastră nu a reuşit să absoarbă în 2005 nici măcar 15% din fondurile europene derulate prin acest program.

• Am folosit aproape 70% din sumele alocate prin programul SAPARD

În total, în perioada 2000-2004 au fost alocate 986,45 milioane de euro prin programul SAPARD, din totalul de 686,4 milioane euro sume angajate (grad de utilizare în aceşti patru ani de 69,58%) şi au fost autorizate şi efectuate plaţi în valoare de 389,1 milioane euro.

Sumele alocate prin programul SAPARD în luna august 2002 au avut trei destinaţii principale. Astfel, pentru îmbunătăţirea prelucrării şi marketingul produselor agricole au fost contractate 214 proiecte cu o valoare de 127,56 milioane euro, axate în principal pe sectorul laptelui şi a produselor lactate, cărnii şi produselor din carne. Un număr mai mic de proiecte au vizat sectoarele legumelor, fructelor şi cartofilor, peştele şi produsele piscicole, cereale şi vin.

Pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale au fost contractate 607 proiecte (din 1.354 propuse), cu o valoare de 483,49 milioane euro, iar pentru asistenţă tehnică, 14 proiecte în sumă de 1,72 milioane euro.

Măsurile acreditate începînd cu luna decembrie a anului 2003 au vizat, în principal, investiţiile în exploatările agricole. Proiectele în acest sens s-au ridicat la 49,79 milioane euro şi au vizat culturile de cîmp, horticultura şi pomicultura, sere, animale pentru lapte, creştere şi îngrăşare taurine, creştere oi/capre, îngrăşare berbecuţi, porcine şi ferme de păsări.

Pentru diversificare economică au fost acceptate 516 (în valoare de 22,87 milioane euro), dintre care, pînă în prezent, au fost finalizate 37 de contracte. Sumele au fost alocate turis-mului rural şi activităţii turistice în spaţiul rural şi activităţii meşteşugăreşti.

Pentru îmbunătătirea pregătirii profesionale, din cinci proiecte depuse a fost contractat unul singur, în valoare de 0,97 milioane euro.

Pînă în luna septembrie au fost avizate lucrările de execuţie pentru 554 de proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii rurale, cea mai mare parte dintre ele vizînd drumurile, şi într-o mai mică măsură alimentarea cu apă, în timp ce doar 11% au avut ca scop sistemul de canalizare.