ANALIŞTII, DESPRE CRIZA CREDITELOR ÎN FRANCI ELVEŢIENI: "Este clar că BNR ar fi putut şi ar putea să intervină"

Actualizare 18:23 Scrisoarea unui împrumutat în franci despre "Lagărul CHF"

Una dintre persoanele împrumutate în franci elveţieni a publicat pe Facebook o scrisoare denumită "Lagărul CHF", în care compară instituţia condusă de Mugur Isărescu cu un "doctor Mengele" care face experimente pe români, potrivit site-ului paginadebanci.ro.

Redăm mai jos scrisoarea.

"Lagărul CHF

Scrisoare către copiii mei

Dragii mei,

Vă scriu cu mână tremurândă această scrisoare, ca o mărturie a ceea ce mi se întâmplă azi, 27 ianuarie 2015.

CHF a luat puterea în România şi a hotărât să închidă 75.000 de români, împreună cu familiile lor, în lagărul de exterminare construit ad-hoc cu participarea tacită a celor care conduc ţara. Au fost anii trecuţi unele semnale că CHF iese puternic în faţă, dar am fost preocupaţi cu munca şi creşterea voastră, eram tineri, necopţi, nu am preconizat că o să ne subjuge şi o să atenteze chiar la viaţa noastră.

Vă anunţ că tot ce am construit de-a lungul a douăzeci de ani se dărâmă. Visurile mele de a vă da un impuls în viaţă sunt destrămate. Am muncit degeaba până acum, tot ce am acumulat va fi luat de locotenenţii CHF - aşa numitele bănci comerciale. BNR este şeful lor, un doctor Mengele care a făcut şi face experimente pe noi, chiar dacă este român. El nu aude, nu vede, nu vorbeşte. Dar a lăsat de la sine înţeles că ne merităm soarta. Noi am ales CHF, noi să suferim, acesta este mesajul lui.

Pe unii dintre noi îi duce zilnic la duşuri, unde îi tratează cu Cyclon CHF şi am impresia că ei sunt cei mai fericiţi, pentru că scapă de chin. Noi, cei care trăim zilnic la limita imploziei sufleteşti mai avem speranţa unei eliberări, dar aceasta este atât de departe precum un uliu pierdut printre nori.

Sunt într-o cameră cu aproximativ 30 de persoane. Am fost într-un hangar cu peste 3.000 de oameni, dar ne-au mutat, încearcă să ne întoarcă unii împotriva altora, să ne spargă în grupuleţe, după modelul divide et impera. Niciunul dintre noi nu se simte bine, avem zvârcoliri interioare fantastice şi rar mărturisiri şoptite. Planează asupra noastră umbra deznădejdii. Dar suntem demni. Nu cedăm în faţa lor.

Luptăm pentru drepturile noastre. Pentru dreptul la proprietate. Pentru dreptul la o viaţă decentă. Pentru dreptul de a ne creşte copiii în libertate şi democraţie. Ce frumos! Asta simţim, asta ne suflăm în ureche să nu ne audă ei, când de fapt noi luptăm pentru supravieţuire!

Nu ştiu dacă mai am ocazia să vă scriu şi vă spun cât încă nu am plecat capul să nu faceţi niciodată credit şi să nu credeţi în oamenii care nu au Dumnezeu.

Cât încă am onoarea să mă numesc român, de aici din lagărul CHF, vreau să vă spun că vă iubesc!

Doamne ajută!".

Autorul scrisorii este păstrat sub anonimat.

(Alexandru Costea)

-------------

Actualizare 09:49 Francul scade faţă de euro şi dolar, după mai mult de 9 ore de creştere

Francul elveţian se depreciază în raport cu euro şi dolarul, după ce, timp de peste 9 ore, înregistrase creşteri, potrivit Bloomberg.

Astfel, în jurul orei 9:45, moneda Elveţiei era cotată la 0,9537 euro, în scădere cu 0,26% faţă de închiderea de ieri (0,9562 EUR/CHF) şi la 1,0812 dolari americani, în coborâre cu 0,11% raportat la închiderea şedinţei precedente (1,0824 USD/CHF).

Anterior, la ora 6:09 (ora României), cotaţia franc-euro atinsese maximul provizoriu de 0,9592 EUR/CHF, iar la 8:42 (ora noastră), moneda elveţiană era tranzacţionată la 1,0873 USD/CHF, cel mai ridicat nivel de până acum al şedinţei.

Cotaţiile de astăzi au intrat în declin faţă de cele de ieri în jurul orei 9:20.

(Valentin Busuioc)

---

Deşi au trecut două săptămâni de la izbucnirea crizei creditelor în franci elveţieni (CHF), autorităţile nu au luat, încă, nicio măsură, mulţumindu-se să arunce problema de la una la cealaltă.

Conducerea executivă a BNR a anunţat, ieri, că astăzi va susţine o conferinţă de presă. Potrivit surselor noastre, guvernatorul BNR Mugur Isărescu va vorbi, în cadrul evenimentului, despre problema creditelor în CHF.

Buzduganul l-a aruncat încă de ieri, când a transmis un comunicat de presă în care a precizat, printre altele, că "situaţia creditării în CHF nu reprezintă un risc sistemic (din perspectiva ponderii reduse în PIB), dar adoptarea unor măsuri inadecvate poate induce un astfel de risc".

Afirmaţia a fost interpretată în mod diferit de analiştii economici, unii considerând corect ceea ce spune Banca Centrală, iar alţii, dimpotrivă, sesizând o contradicţie în cadrul frazei de mai sus.

Aceştia din urmă susţin: "Este o asimetrie în declaraţia BNR. Când faci o analiză de risc, te bazezi pe anumiţi indicatori, iar situaţia creditelor în CHF este un risc sistemic în sine. Soluţiile pot rezolva sau agrava situaţia".

În acelaşi timp, analistul Dragoş Cabat explică afirmaţia Băncii Naţionale în felul următor: "Situaţia actuală sau cea viitoare a creditelor în CHF poate să nu reprezinte un risc sistemic, chiar dacă unii nu-şi mai pot plăti, dar dacă se decide conversia împrumuturilor din franci elveţieni în lei, automat va trebui să se ia aceeaşi măsură şi în cazul creditelor în euro şi dolari - altfel ar fi discriminare - şi atunci da, va fi un risc sistemic. Dacă falimentează câteva bănci, situaţia se va propaga în tot sistemul bancar".

Domnia sa apreciază că "BNR nu prea mai are ce să facă acum", dar că ar fi putut "să spună mult mai tare în sistem că acordarea creditelor în CHF presupune un risc valutar ridicat ".

Într-un răspuns transmis deputatului PNL Andreea Paul, Banca Naţională a subliniat: "În ultimii zece ani, în mod constant, BNR a avertizat în public asupra riscurilor aferente împrumuturilor în valută, inclusiv cele în CHF, în cazul persoanelor cu venituri în altă monedă decât cea a creditului. Aceste avertizări repetate au fost diseminate pe mai multe canale de Comunicare: studii (...), conferinţe şi seminarii pe teme de supraveghere şi stabilitate financiară şi colocvii juridice (...), declaraţii în cadrul conferinţelor de presă trimestriale susţinute de către banca centrală, întâlniri lunare cu reprezentanţii ARB şi cei ai unor asociaţii de specialitate (...). O bună parte dintre aceste avertizări au avut loc odată cu prezentarea normelor prudenţiale şi/sau a restricţiilor introduse de BNR".

Dargoş Cabat opinează că Banca Naţională ar fi trebuit ca, printr-un regulament, să ceară băncilor teste de stres din care să reiasă ce se va întâmpla dacă moneda elveţiană se va aprecia sau se va deprecia şi, în funcţie de rezultate, băncile să-şi creeze rezerve pentru sumele respective.

Unii specialişti din piaţă susţin că, "în mod clar", BNR putea să intervină la început, printr-o reglementare internă la nivel bancar sau printr-o directivă în sistem.

Sursele citate ne-au precizat : "Ei (n.r. reprezentanţii BNR) spun că au anunţat (n.r. că este riscant să te împrumuţi în CHF), dar una e să zici şi alta să acţionezi. Faptul că ceea ce s-a întâmplat acum nu este un risc valutar, ci efectul unei decizii administrative (n.r. decizia Băncii Naţionale a Elveţiei - SNB -, care a ridicat pragul impus în 2011), ar fi trebuit să fie un temei pentru ca şi Banca Centrală să intervină. Aceeaşi situaţie a fost şi în 2011 - un alt moment în care BNR ar fi trebuit să intervină, printr-un act administrativ, întrucât ştia că, la un moment dat, decizia luată de SNB se va întoarce împotriva clienţilor şi a sistemului bancar.

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR a afirmat, săptămâna trecută, la Comisia de buget din Camera Deputaţilor, că Banca Naţională nu avea cum să impună ceva băncilor comerciale, având în vedere libera circulaţie a capitalurilor, Banca Centrală putând fi chiar acţionată în Instanţă pentru acest lucru.

Referitor la acest aspect, în cadrul răspunsului transmis Andreei Paul, Banca Naţională a precizat: "În anul 2007, România a intrat în UE asumându-şi toate responsabilităţile şi libertăţile impuse de această apartenenţă. În consecinţă, BNR a trecut de la un cadru de reglementare de tip administrativ (respectiv, plafonarea rapoartelor serviciul datoriei/venituri şi împrumuturi/garanţii) la o abordare bazată pe autoreglementarea instituţiilor financiare. Limitele explicite pentru rapoartele serviciul datoriei/venituri şi împrumuturi/garanţii au fost eliminate. În schimb, creditorilor li s-a cerut să-şi construiască propriile reguli pentru stabilirea nivelelor maximale ale îndatorării, diferenţiate pe clase de risc ale debitorilor, cu verificarea prealabilă a normelor interne de către BNR şi cu recomandarea de a trece la utilizarea informaţiilor din evidenţele Biroului de Credit pentru persoanele fizice. (...) Pentru menţinerea prudenţei cadrului reglementar, banca centrală şi-a amendat poziţia în 2008. BNR a introdus o nouă abordare bazată pe evaluarea obligatorie a capacităţii debitorilor de a-şi rambursa datoriile folosind un scenariu de stres stabilit de către BNR şi a cerut creditorilor să calibreze nivelul raportului serviciul datoriei/venituri astfel încât debitorii să se încadreze în nivelul maximal al îndatorării pe toată durata creditului în raport cu scenariul de stres. (...) Băncile sunt, prin natura lor şi prin efectul legii, administratori de risc şi îşi asumă riscuri în măsura în care acestea pot fi administrate la nivel general de fiecare instituţie în parte.

Precizăm că BNR, în limitele impuse de legislaţie, nu se poate implica direct în politica de creditare şi nici în cea de marketing a instituţiilor de credit pe care le supraveghează prudenţial şi cu atât mai puţin în cea a entităţilor bancare aflate în altă jurisdicţie de supraveghere. Mai mult, relaţia dintre bancă şi clientul consumator de servicii financiare intră în sfera de acţiune a protecţiei consumatorilor, inclusiv pe segmentul marketingului şi promovării serviciilor şi produselor financiare, fiind sub jurisdicţia instituţiilor abilitate potrivit legislaţiei în vigoare".

În comunicatul transmis, ieri, de Banca Naţională, instituţia spune că protejează stabilitatea sistemului financiar bancar din România "şi, prin aceasta, protejează interesele milioanelor de deponenţi care au depozite în băncile comerciale. Stabilitatea sistemului financiar bancar este esenţială pentru finanţarea creşterii economice, pentru crearea de locuri de muncă, pentru creşterea veniturilor cetăţenilor şi crearea condiţiilor de rambursare a creditelor".

Pe site-ul Băncii Centrale, la rubrica "Rolul BNR", scrie: "este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor întregului sistem financiar, în ansamblul său şi pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este preventivă. Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi, precum evaluarea incorectă a riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea economică".

În opinia analistului economic Ionel Blănculescu, pe măsură ce francul elveţian îşi va reveni, apetitul să se mai adopte vreo soluţie va scădea.

De altfel, deja parlamentarii au lipsit de două ori la rând la şedinţa Comisiei de buget din Camera Deputaţilor.

Ionel Blănculescu ne-a mai spus: "Niciodată nu se iau decizii în momente de criză. Ponderea creditelor în CHF nu este atât de mare încât să se creeze un risc sistemic, dar aici vorbim despre teoria precedentului. O soluţie luată, acum, pe acest tip de credite în valută, se va propaga în toată piaţa. Mâine vor ieşi în stradă cei din asigurări, din sectorul fiscal, din piaţa de capital etc".

• Specialiştii: "Sperietoarea pe care o plimbă băncile prin faţa clienţilor este o şopârlă avocăţească"

Tot mai mulţi clienţi împrumutaţi în CHF susţin că au început să primească oferte de la bănci în care li se propune conversia la un curs mai mic decât cel actual, dar că li se pun anumite condiţii, cum ar fi retragerea plângerilor din instanţă sau promisiunea că nu vor mai acţiona în justiţie instituţiile financiare.

Specialiştii spun, însă, că "sperietoarea pe care o plimbă băncile prin faţa clienţilor este o şopârlă avocăţească, pentru că ea nu va ţine în Instanţă".

Aceştia ne-au precizat: "Libertatea de a deschide o acţiune în justiţie este drept constituţional, iar în momentul în care o bancă va merge în instanţă şi va spune că debitorul respectiv a semnat că se angajează să nu o acţioneze în judecată, acest argument va cădea de la primul termen. Limitarea accesului la justiţie este caducă. Băncile folosesc de ani de zile această păcăleală".

Deşi susţine că ceea ce fac, acum, băncile "este de o naivitate infantilă, din perspectiva eficienţei", avocatul Gheorghe Piperea spune, însă, că unele instanţe pot răspunde reclamantului că, odată ce a semnat un document, trebuie să şi-l asume.

Andreea Paul a afirmat, aseară, că situaţia de la bănci este "de două ori mai rea" decât îşi imagina. Domnia sa a subliniat: "Am însoţit azi (n.r. ieri) un client creditat în franci elveţieni la banca Raiffeisen - sucursala din Crângaşi. Familia sa riscă să rămână în stradă cu doi copii mici.

Câteva concluzii legate de discuţia avută:

- creditul a fost acordat după o discuţie de principiu, încă una pentru depunerea documentelor şi semnarea contractului de creditare, fără niciun avans; (...)

- la orice întrebare tehnică, răspunsurile ofiţerului de credite au fost «Nu ştiu. Întrebaţi la centrală», deşi fusese depusă deja o sesizare adresată «centralei» cu o săptămână în urmă;

- alternativele băncii pentru clientul ale cărui venituri nu mai acoperă rata au fost: rata dobânzii diminuată cu 0,5% sau restructurarea creditului, dar fără niciun detaliu legat de impactul efectiv asupra plătitorului sau datoriei finale;

- am vrut să cumpăr franci la casa de schimb valutar a sucursalei: n-au niciun franc; doar din mişcări scriptice (adică din pix), banca câştigă 3% din cursul afişat faţă de cursul oficial al BNR (şi mai mult faţă de cursul de cumpărare), la plata fiecărei rate, pe lângă dobânda efectivă de 7,3%, cât plăteşte acum clientul împrumutat.

În concluzie, mesajul bancherilor că soluţia este negocierea individuală este încă o păcăleală, în condiţiile în care o astfel de soluţie este practic imposibilă".

• BNR : "Negocierea oricărei soluţii nu trebuie să afecteze stabilitatea sistemului financiar-bancar"

În comunicatul de ieri, BNR subliniază că există "o multitudine de situaţii individuale specifice (în funcţie de situaţia diferită a veniturilor debitorilor, de particularităţile creditelor, de expunerile diferite ale băncilor), care pot fi abordate cu o serie de soluţii diferenţiate".

În acest context, potrivit Băncii Naţionale, "negocierea oricărei soluţii va avea în vedere să fie bine ţintită către persoanele care au o reală nevoie de a fi sprijinite; să se bazeze pe o împărţire rezonabilă a costurilor ajustării; să nu afecteze stabilitatea sistemului financiar-bancar (adică să nu creeze riscuri pentru milioane de deponenţi); să nu creeze hazard moral - adică să nu genereze aşteptări nerezonabile pe viitor (privind neplata serviciului datoriei) - şi să nu discrimineze debitorii în alte monede (lei, euro, dolari); să nu încalce Tratatul privind Uniunea Europeana şi condiţiile de aderare a României - adică să nu restricţioneze libera circulaţie a capitalului".

Soluţia "identificată" de BNR esta că băncile comerciale vor evalua, de la caz la caz, capacitatea de rambursare a datoriilor de către debitori, în funcţie de veniturile acestora şi de istoricul lor. Propunerile instituţiilor bancare ar urma să fie, printre altele, menţinerea ratelor lunare în lei aferente creditelor în CHF la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014, conversia creditelor din CHF în lei la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul servicului datoriei, reducerea temporară a ratei dobânzii la creditele în CHF pentru compensarea efectului aprecierii CHF sau flexibilizarea mecanismului de rescadenţare şi a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor.

Potrivit BNR, în noiembrie 2014, numărul debitorilor persoane fizice cu împrumuturi în CHF era de 75412, iar numărul creditelor în franci elveţieni, acordate persoanelor fizice, era de 80.275. Soldul împrumuturilor externalizate se ridica la 6,1 miliarde lei, din care 2,76 miliarde aferente creditelor în alte valute decât euro (în bilanţul băncilor, creditele în CHF reprezintă 97% din creditele în alte valute decât euro). Reprezentanţii BNR estimează că ar fi fost externalizate 23.000 de credite în CHF, acordate populaţiei.

Francul elveţian a scăzut, ieri, cu 8,84 bani, la 4,2748 lei.