English
Criza de pe piaţa creditelor ipotecare din Statele Unite s-a resimţit şi în ţările membre ale Uniunii Europene. Situaţia a determinat băncile centrale ale acestora să intervină prin instrumentele monetare pentru reducererea lichidităţii şi volatilităţii de pe piaţă.
Până în prezent România s-a ţinut departe de criza de pe pieţele financiare. Totuşi, într-un raport făcut public ieri, Banca Mondială ne atrage atenţia asupra turbulenţelor din evoluţia indicatorilor macroeconomici care s-ar putea observa în următoarele luni. Cele mai expuse acestor riscuri sunt ţările cu deficit de cont curent în creştere, se arată în raport.
Astfel, analiştii Băncii Mondiale cred că deficitul de cont curent al noilor membri ai Uniunii Europene va creşte, fiind finanţat din ce în ce mai puţin din investiţii străine directe, iar o depreciere puternică a monedelor locale va determina apariţia unor presiuni inflaţioniste. Ei cred că băncile centrale vor fi nevoite să intervină prin creşterea ratelor de dobândă şi astfel, competitivitatea economiilor emergente, cum este a României, va scădea din ce în ce mai mult.
Îngrijorările Băncii Mondiale cu privire la posibila dereglare a indicatorilor macroeconomici ca urmare a ieşirii investitorilor străini din ţările nou intrate în Uniunea Europeană, nu îi alarmează pe toţi analiştii noştri. Ei susţin că decizia FED chiar a creat un sentiment pozitiv pentru pieţele emergente.
"Această criză financiară va duce cel mult la un efect de stagnare în economie", este de părere Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank.
De aceeaşi părere este şi Liviu Voinea, preşedintele Grupului de Economie Aplicată, care consideră că investitorii care s-au retras din ţara noastră sunt cei speculativi şi nu cei direcţi care nu se simt ameninţaţi de o criză de pe piaţa financiară. Domnul Voinea atrage atenţia că "ce s-ar putea întîmpla este ca băncile să repatrieze o parte din profitul obţinut de filialele din România către societăţile mamă". Nu va scădea volumul creditelor, dar vor creşte costurile acestora, este de părere preşedintele GEA. "Astfel băncile se pot împrumuta garantând printr-un colateral din România", a mai spus Liviu Voinea.
Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România, consideră că, în condiţiile actuale, investitorii au o aversiune faţă de risc şi, prin urmare, ei îşi vor lichida poziţiile de pe pieţele emergente. Un efect nefavorabil va fi, totuşi, prin creşterea dobânzilor la sursele de finanţare externe şi, implicit, la valută, din în ce mai puţină şi din ce în ce mai scumpă, a conchis Dragoş Cabat.
Rozalia Pal, economist şef la UniCredit Ţiriac Bank, consideră că România a fost una dintre pieţele cele mai afectate de recentele turbulenţe care au urmat crizei de lichiditate globală.
"Tensiunile din mediul politic au început să aibă efecte pentru ţara noastră. Deşi riscurile de încetinire au crescut în mod cert, păstrăm scenariul precedent de creştere puternică şi oportunităţile pozitive de dezvoltare ale ţării, susţinute de aderarea la Uniunea Europeană. Aşa cum este menţionat şi de raportul Băncii Mondiale din septembrie, o încetinire a creşterii economice s-ar putea să fie chiar benefică, scăzând riscul de supraîncălzire a economiilor emergente. ", afirmă Rozalia Pal.
În pofida perspectivelor macroeconomice bune şi ale nivelului susţinut de investiţii străine directe, expunerea României la vulnerabilitatea pieţelor financiare internaţionale a devenit vizibilă în ultimele luni. În aceste circumstanţe, condiţiile macroeconomice prudente devin esenţiale pentru a ameliora defictul de cont curent, diminuând astfel vulnerabilitatea ţării prin scăderea riscului intrinsec de ţara, susţine Rozalia Pal.
Intrările de investiţii străine directe (ISD) s-au cifrat la 3,5 miliarde euro în ianuarie - iulie 2007, acoperind doar 39% din deficitul de cont curent. Deşi raportul între ISD şi deficitul de cont curent a fost uşor peste 82% în aceeaşi perioadă din 2006, cifrele sunt conforme cu previziunile anterioare ale analiştilor de la UniCredit Ţiriac Bank. "Pe lângă privatizările şi transferurile de capital ale companiilor străine deja operaţionale în ţara noastră, ne aşteptăm la lansarea de noi proiecte de investiţii green-field. Per ansamblu, previzionăm un nivel susţinut al investitiilor străine directe, care va ajunge la o medie anuală de circa
5,7 miliarde euro în perioada 2007-2009", ne-a declarat Rozalia Pal.
În plus, circa 30 miliarde euro în fonduri structurale şi de coeziune sunt aşteptate să intre în ţară în perioada 2007-2013. "În orice caz, stabilizarea mediului politic şi o mai mare implicare a autorităţilor în privinţa reformelor orientate spre piaţă, alături de un mai bun management financiar al fondurilor europene vor fi cruciale pentru creşterea durabilă şi minimizarea vulnerabilităţii ţării pe termen mediu, în urma recentei deteriorări a sentimentului investiţional", ne-a declarat economistul şef al UniCredit Ţiriac Bank.
Criza de pe piaţa creditelor ipotecare din Statele Unite s-a resimţit şi în ţările membre ale Uniunii Europene. Situaţia a determinat băncile centrale ale acestora să intervină prin instrumentele monetare pentru reducererea lichidităţii şi volatilităţii de pe piaţă.
Până în prezent România s-a ţinut departe de criza de pe pieţele financiare. Totuşi, într-un raport făcut public ieri, Banca Mondială ne atrage atenţia asupra turbulenţelor din evoluţia indicatorilor macroeconomici care s-ar putea observa în următoarele luni. Cele mai expuse acestor riscuri sunt ţările cu deficit de cont curent în creştere, se arată în raport.
Astfel, analiştii Băncii Mondiale cred că deficitul de cont curent al noilor membri ai Uniunii Europene va creşte, fiind finanţat din ce în ce mai puţin din investiţii străine directe, iar o depreciere puternică a monedelor locale va determina apariţia unor presiuni inflaţioniste. Ei cred că băncile centrale vor fi nevoite să intervină prin creşterea ratelor de dobândă şi astfel, competitivitatea economiilor emergente, cum este a României, va scădea din ce în ce mai mult.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
