Analiştii: "Dolarul a avut cel mai bun trimestru din ultimii patru ani"

Dolarul american se tranzacţionează la maximul ultimilor patru ani, ca urmare a celei mai specutaculoase aprecieri trimestriale de după apogeul crizei financiare din 2008, când capitalul investitorilor căuta cu disperare lichiditate, potrivit analiştilor de la Admiral Markets.

Dolarul american a câştigat aproximativ 10%, în ultimele trei luni, în faţa celor mai lichide valute contraparte, în frunte cu moneda europeană, care de la 1,40 dolari în luna mai a anului curent, a căzut sub 1,26 dolari în această săptămână, se arată în analiza citată.

"S-ar părea că vremurile în care investitorii puneau un preţ mai mare pe siguranţă şi lichiditate faţă de randamente s-au întors", apreciază analiştii de la Admiral Markets, companie de brokeraj specializată în piaţa valutară.

Admiral Markets arată că evoluţia monedei americane până la sfârşitul acestui an ar putea fi afectată de o serie de factori - economici, geopolitici, psihologici.

La factorii economici, analiştii notează că aprecierea dolarului în ultima parte a anului depinde de intensificarea temerilor legate de o şi mai mare divergenţă între politica monetară de întărire a Rezervei Federale a SUA şi cea de relaxare în zona Euro şi în ţările economiilor emergente. "Întrebarea este dacă economia europeană, japoneză, britanică sau australiană, se vor confrunta în continuare cu ieşiri masive de capital, din cauza percepţiei de încetinire globală şi randamente în scădere", consideră analiştii Admiral Markets.

Între factorii geopolitici, compania menţionează faptul că Banca Centrală a Rusiei a creat şi testat, după sancţiunile recente, un sistem care presupune înlocuirea dolarului cu rubla rusească (RUB) în schimburile internaţionale. "Doi-trei ani sunt suficienţi, nu doar pentru a lansa, dar şi pentru a finaliza acest mecanism", a declarat recent preşedintele celei mai mari bănci din Rusia, VTB.

La capitolul factori psihologici, Admiral Markets, precizează că, în ultimii cinci ani, tipărirea masivă de bani şi extinderea balanţei de plăţi a celei mai mari bănci centrale din lume, a fost factorul predominant de influenţă în toate clasele de active: "Politica monetară 0 şi devalorizarea masivă a banilor de hârtie, au stimulat interesul speculativ în toate colţurile lumii. Investitorii au ignorat evenimentele globale, condiţiile economice şi tensiunile politice, pentru că promisiunile şi devotamentul Rezervei Federale au făcut ca investiţiile speculative să fie percepute ca mai puţin riscante.

Programul de stimulare început de FED în 2009 se finalizează în această lună. Cu toate că ştafeta a fost preluată de Banca Centrală Europeană, investitorii nu vor mai fi atât de confortabili în a accepta riscuri fără garanţii".

Potrivit analistului Admiral Markets Cristian Cochinţu, Banca Centrală a Americii are o expunere de 80 de ori mai mare decât capitalul disponibil. "Înainte de criza din 2008, expunerea era de 20 de ori mai mare", conchide analistul Admiral Markets.

Ciclul slab al euro din ultima vreme este de departe diferit de cel anterior, când exista şi un sentiment de scufundare de la o criză la alta, consideră John J. Hardy, şeful Strategiei FX Saxo Bank. Domnia sa apreciază: "Mai degrabă, această slăbire a euro este clar motivată de acţiuni politice reale şi ţintite de către preşedintele BCE la întâlnirile din iunie şi septembrie".

Domnia sa notează: "În mod ironic, ultima dată când preşedintele BCE, Mario Draghi, a mişcat moneda Euro atât de semnificativ, a fost în direcţia opusă. În iulie 2012, ne-a dat ceea ce jurnalistul american Matt O'Brien ar fi numit o promisiune halucinantă de a face orice este nevoie pentru a salva euro. Desigur, atunci nu a făcut nimic, însă piaţa a crezut oricum în protecţia implicită a BCE, iar investitorii s-au zbătut să obţină asseturi periferice UE ca şi cum ar fi fost sfârşitul lumii, zdrobind spreadurile randamentului, chiar sursa panicii de încredere, trimiţând astfel EUR/USD direct de la 1,20 la aproape 1,40 la începutul acestui an.

Mixul politic actual al BCE, pe de altă parte, nu este deloc o halucinaţie, ci oferă două vârfuri politice eficiente care slăbesc euro. În primul rând, BCE îşi va reumfla bilanţul pentru prima dată din 2011 cu noi T-LTRO şi cu un program masiv de valori mobiliare cu asseturi ca rezervă, în mod esenţial gândit pentru a ridica asseturi discutabile din bilanţurile băncilor europene, în speranţa că băncile se pot concentra mai mult pe împrumuturi în economie decât pe îngrijirea propriilor bilanţuri. În al doilea rând, BCE a tăiat dobânda la depozite pentru acele instituţii ce deţin fonduri la BCE în teritoriu negativ. A fost o mişcare inteligentă, aşa zis decretată pentru a încuraja băncile să-şi împrumute acele fonduri, în loc ca acestea să fie încet confiscate de dobânda negativă. Dar planul real aici a fost rata de schimb a euro, căci, în loc, aceste bănci doar schimbă depozitele în dolari americani, ducând EUR/USD în jos. Da, schimbul EUR/USD a fost cinstit în interesele lui Draghi cu această mişcare, şi până în acest moment e de succes".

Analistul Saxo Bank mai precizează că partea USD din EUR/USD a fost la fel de importantă în ducerea EURUSD mai jos în ultimele trei luni, având în vedere că preşedinta Fed face o ultimă încercare pentru expansiunea "epică" a bilanţului din programul său de achiziţie de asseturi din trimestrul al treilea, care va lua sfârşit cu totul la întâlnirea din octombrie.

John J. Hardy opinează că focusul, în al patrulea trimestru, poate să se mute puţin de pe euro către alte valute: "Asta pentru că retragerea ajustării Fed-ului generează în mod clar o nesiguranţă semnificativă a asseturilor riscante asupra implicaţiilor globale a lichidităţii scăzute a dolarului american. Dacă volatilitatea continuă să crească peste această nesiguranţă, sumele mari de bani vor căuta siguranţa în cele mai lichide asseturi şi valute. Euro este a doua cea mai lichidă valută după dolarul american şi va merita o primă în vremuri de mare nesiguranţă".

În această idee, tranzacţionarea EUR/USD poate deveni rapid plictisitoare în al patrulea trimestru pentru restul lumii, mai ales pentru valutele de pe pieţele emergente, iar dolarii australieni şi neo-zeelandezi intră în centrul atenţiei, potrivit anlizei Saxo Bank.