ANALIŞTII KPMG DESPRE NORMELE BASEL III: "Cerinţele privind capitalul şi lichiditatea - provocare pentru unele bănci locale"

Îndeplinirea noilor cerinţe de capital şi lichiditate impuse de normele Basel III ar putea reprezenta pentru unele bănci locale o provocare, deşi sistemul nostru bancar are o solvabilitate ridicată de peste 14%, ne-au declarat analiştii companiei de audit KPMG.

În condiţiile în care băncile mamă se confruntă cu probleme, iar pieţele de capital internaţionale au un apetit scăzut pentru bănci, oportunităţile instituţiilor de credit locale de a atrage capital nou sunt limitate, potrivit reprezentanţilor KPMG. O sursă de capital ar putea veni din partea unor noi investitori, analiştii companiei de audit estimând intrarea fondurilor de investiţii în sectorul bancar din ţara noastră.

Cezar Furtună, partner KPMG, ne-a declarat: "Basel III aduce modificări cu privire la capital atât la nivel cantitativ, cât şi la nivel calitativ. În termeni simpli, va fi nevoie de mai mult capital de mai bună calitate (unde calitatea reflectă în principal capacitatea unui instrument de capital de a absorbi pierderi). În cazul sectorului bancar românesc nu estimăm un impact semnificativ direct, solvabilitatea sistemului menţinându-se la un nivel foarte ridicat (peste 14%, mai precis 14,67% la 30 septembrie 2012). Nu excludem însă existenţa unor bănci locale pentru care îndeplinirea noilor cerinţe cu privire la capital şi lichiditate să fie o provocare".

Amortizoarele de capital nou introduse adaugă, în primul rând, complexitate în procesul bancar de management prospectiv al capitalului, a adăugat domnia sa.

Băncile vor trebui să îşi extindă semnificativ orizontul de planificare, în special în perioada de implementare graduală a Basel III, în care există creşteri anuale incrementale pe componente până la momentul implementării complete în 2019.

"Amortizoarele de capital vor pune o presiune suplimentară asupra solvabilităţii băncilor, oferind puţină flexibilitate în ceea ce priveşte managementul nivelurilor lor", potrivit lui Cezar Furtună.

Oficialul KPMG a subliniat că băncile locale au un anume amortizor de capital, dat de cei 2% peste nivelul minim de 8% din Basel II, în total 10%, la care Banca Naţională a României (BNR) se aşteaptă ca băncile să se plaseze în orice moment.

În prezent, există un apetit scăzut al pieţelor de capital internaţionale pentru bănci, iar acest lucru face ca şi pentru băncile locale să fie limitate oportunităţile de a atrage capital nou, ne-a declarat Andrei Dochia, senior manager, advisory KPMG.

Domnia sa a adăugat: "În cele mai multe cazuri băncile româneşti vor lua capital tot de la băncile-mamă. Având în vedere profitabilitatea foarte redusă a sectorului bancar în 2011 şi trendul negativ ce pare să continue şi în 2012, este greu de imaginat că noii acţionari vor intra în capitalul băncilor româneşti. Ne aşteptăm la excepţii, dar eventuale intrări şi aporturi din partea unor noi acţionari se vor concentra către jucători de talie redusă/medie şi să fie vorba fie de grupuri bancare fără prezenţă pe piaţa noastră şi încă cu o performanţă solidă, fie fonduri de investiţii care văd pe termen mediu-lung un potenţial ridicat pentru sectorul bancar din România".

Structura fondurilor proprii pentru băncile româneşti nu este sofisticată, bazându-se în principal pe elemente de tip capital social, rezultat reportat, diverse rezerve şi datorii subordonate, potrivit lui Andrei Dochia.

Reprezentantul KPMG nu se aşteaptă la evoluţii semnificative în ceea ce priveşte alternativele de creştere a fondurilor proprii prin alte tipuri de instrumente financiare, având în vedere cerinţele multiple ce ar trebui îndeplinite de către aceste instrumente, pentru a fi considerate eligibile conform Basel III.

Domnia sa ne-a precizat: "Să nu uităm de asemenea, că pentru a atinge noile ţinte cu privire la capitaluri /solvabilitate, băncile pot administra fie nivelul/structura fondurilor proprii, fie nivelul activelor ponderate la risc. Astfel, cei care nu vor putea menţine sau creşte nivelul fondurilor proprii la noile ţinte impuse vor apela la tactici de reducere a activelor ponderate la risc, ceea ce va putea duce în timp la reducerea activelor instituţiilor (de exemplu, prin vânzarea de portofolii, concentrarea pe active cu ponderi de risc minime etc.)"

• Cezar Furtună: "Băncile locale vor investi în titluri şi obligaţiuni de stat în lei"

Standardele cantitative de lichiditate propuse în Basel III, Rata de acoperire a lichidităţii (LCR) şi Rata de finanţare stabilă (NSFR), au ca şi obiectiv creşterea rezistenţei băncilor la situaţii de criză de lichiditate, pe termen scurt, dar şi pe termen lung, ne-a declarat Cezar Furtună, partner KPMG.

Domnia sa ne-a explicat că indicatorul LCR are ca bază de referinţ[ un orizont al scenariului de criză de 30 de zile, în care activele lichide de calitate ridicată trebuie să fie suficiente, astfel încât să acopere ieşirile nete de numerar.

Cezar Furtună ne-a declarat: "Introducerea LCR va forţa băncile să investească în active ce îndeplinesc criteriile tehnice de lichiditate şi calitate prevăzute în Basel III. Cum nu prea există multe instrumente alternative îndeplinind aceste criterii, băncile româneşti îşi vor creşte portofoliile de titluri şi obligaţiuni de stat în special cele denominate în lei. Cum dobânzile pentru aceste instrumente sunt mai scăzute comparativ cu instrumentele de tip credite se va manifesta o presiune suplimentară asupra profitabilităţii băncilor. Indicatorul NSFR are o perspectivă de un an şi compară resursele financiare disponibile cu cele necesare. Impactul introducerii acestui indicator va fi acela de a impune băncilor un profil de finanţare pe termen lung, fără a mai depinde prea mult de surse cu scadenţă apropiată. În acelaşi timp, o presiune în oglindă se va manifesta pe active, ducând la reducerea duratelor de creditare, ceea ce va afecta destul de mult acele sectoare economice ce nu se pot finanţa prin împrumuturi pe termen scurt-mediu ci au nevoie de finanţare pe termen lung".

În privinţa posibilităţii ca dobânzile la depozite pe termen lung să crească, ca efect al standardelor de lichiditate prevăzute de Basel III, Cezar Furtună ne-a precizat că acest lucru era de aşteptat, în special datorită nivelului redus la care sunt menţinute dobânzile de referinţă atât la lei, cât şi la valută.

În plus, având în vedere că în calculul ambilor indicatori cantitativi de lichiditate (LCR şi NSFR) aşa numitele depozite stabile ale clienţilor contribuie în mod pozitiv, este de aşteptat ca acest aspect să rezulte într-o concurenţă acerbă pe depozite între bănci, potrivit domniei sale.

• Andrei Dochia: " Creditele pentru IMM probabil se vor scumpi"

În urma implementării Basel III, creditele pentru IMM probabil se vor scumpi, dar acelaşi lucru este valabil şi pentru alte categorii de societăţi, potrivit lui Andrei Dochia, senior manager, advisory KPMG.

Domnia sa ne-a declarat: "Nu există ceva explicit în cadrul Basel III care să penalizeze creditele către IMM-uri. Problema principală cu privire la IMM-uri este dată de faptul că IMM-urile nu pot susţine costuri ridicate cu creditele, fiind mult mai sensibile la modificări de dobândă decât companiile mari. Este chiar posibil în anumite situaţii ca accesul anumitor IMM-uri la creditare să se restrângă semnificativ în urma implementării Basel III".

Analiştii KPMG ne-au spus că prelungirea peste aşteptări a crizei financiare şi a efectelor asupra economiei globale, având în prezent în mijlocul atenţiei criza datoriilor suverane, este de fapt unul din principalele motive pentru care implementarea Basel III la nivelul Uniunii Europene a fost amânată către a doua parte a anului 2013 (conform ultimelor declaraţii ale oficialilor UE).

Andrei Dochia ne-a precizat: "Cum de obicei învăţăm din greşeli, modificările şi îmbunătăţirile aduse cadrului existent Basel II ar fi fost utile înainte de izbucnirea crizei financiare, dar niciodată nu este prea târziu. De fapt, o parte din prevederile Basel III, de exemplu cele cu privire la lichiditate sau la nevoia de a utiliza rezerve/amortizoare de capital, există într-o oarecare măsură şi în cadrul actual Basel II, dar sub formă de recomandări generale de bună practică în managementul riscurilor şi capitalului (Pilonul 2), dar nu ca şi cerinţe specifice obligatorii. În comparaţie cu elaborarea cadrului Basel II, Basel III a fost finalizat într-un termen foarte scurt de la iniţiere, un adevărat record având în vedere complexitatea subiectului şi scopul cuprinzător al modificărilor aduse. Putem astfel să înţelegem şi să acceptăm ca fiind fundamentate criticile aduse noului cadru ale cărui efecte atât asupra instituţiilor de credit, cât şi asupra economiei nu aveau cum să fie îndeajuns analizate într-un timp atât de scurt".

Cezar Furtună este de părere că, în mare parte, efectul Basel III se va manifesta pe termen mediu spre lung în principal datorită calendarului gradual de introducere a noilor cerinţe cu privire la structura şi nivelul capitalului şi a standardelor de lichiditate. Cu toate că propunerile iniţiale ale textului Basel III nu conţineau o asemenea implementare graduală, textul final prevede că întregul set de modificări aduse de Basel III va fi aplicat în totalitatea lui doar începând cu anul 2019, potrivit domniei sale.

Cezar Furtună ne-a explicat: "Există desigur şi efecte pe termen scurt, în sensul că deja au fost create premisele aşa numitei adoptări accelerate (chiar dacă doar pe componente) de către anumite ţări în UE (de exemplu Suedia, Elveţia), abordare de altfel permisă şi încurajată de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancara (BCBS). Aceste aspect va pune indirect presiune asupra marilor instituţii de credit de la nivelul Uniunii Europene, pentru a demonstra îndeplinirea noilor cerinţe cantitative cu privire la capital şi lichiditate. Ne aşteptăm ca acest efect indirect pe termen scurt să se manifeste şi asupra sectorului bancar românesc, sector dominat de subsidiare ale unor mari grupuri financiar-bancare europene".

Băncile care vor reuşi să se pregătească şi să se adapteze din timp la noile cerinţe Basel III vor avea de profitat în urma implementării noului cadru, sunt de părere analiştii KPMG, care au adăugat: "Pe lângă beneficiile unui cadru de management al riscurilor mai robust şi cuprinzător, de data aceasta mai mult «impus» decât «recomandat», suntem de părere că anumite bănci vor reuşi să înregistreze performanţe foarte bune comparativ cu media sistemului bancar".

Analizele KPMG privind sistemul bancar local arată că, în ultimii trei ani, un număr de trei - patru bănci au reuşit să înregistreze şi să menţină performanţe financiare deosebite având în vedere situaţia economică.

În opinia analiştilor KPMG, punctul de plecare în vederea implementării cerinţelor Basel III şi atitudinea pro-activă de a identifica impactul în modelul de afaceri vor fi decisive.

"Cine este în «pole position» va rămâne în frunte şi se va detaşa, cine va fi în partea din spate a grilei de start va rămâne şi mai în urmă", potrivit reprezentanţilor KPMG.

Acordul Basel III cuprinde un set cuprinzător de măsuri de reformă elaborate de Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancară, cu scopul de a consolida reglementările, supravegherea şi managementul riscului sectorului bancar.