Boardul Băncii Naţionale a României (BNR) ar putea coborî dobânda de politică monetară până la 7%, de la un nivel anual de 7,25%, la şedinţa din 25 iunie,într-o încercare de a stopa aprecierea execesivă a leului, aflat "sub asediu", se aşteaptă analiştii pieţei financiare.
"Mă aştept ca BNR să scadă rata dobânzii de politică monetară de la 7,25% la 7,00% pe an, iar motivul singular ar fi aprecierea leului", a spus economistul şef al ING Bank România, Florin Cîţu, pentru NewsIn.
Leul s-a apreciat de la începutul anului cu 5,32% faţă de euro (aproape 18 bani), de la 3,3560 lei/euro, cât era pe 3 ianuarie, până la 3,1774 lei/euro, cât era cursul oficial anunţat pe 22 iunie de BNR. Faţă de dolar, leul a câştigat, în aceeaşi perioadă, 17 bani (6,73%), de la 2,5374 la 2,3666 lei/dolar.
"Cred că banca centrală o să scadă luni rata dobânzii de politică monetară cun 0,25 sau 0,50 puncte procentuale, dar cel mai probabil până la 7,00% pe an. Aprecierea leului din ultima vreme ar fi un motiv care ar susţine o asenmenea măsură. Un alt motiv ar fi şi faptul că evoluţia de până acum a inflaţiei e foarte bună. Nu văd de ce nu ar mai diminua banca centrală dobânda de politică monetară mai ales că leul este sub asediu\", a spus analistul Credit Europe Bank, Melania Hăncilă, pentru NewsIn.
Hăncilă a explicat că inflaţia e la un nivel foarte bun, chiar dacă în ultimele două luni a revenit uşor, dar "asta nu a avut legătură cu politica monetară a BNR, ci cu preţurile administrate şi cele volatile care nu sunt influenţate de aceasta".
În ce priveşte rezervele minime obligatorii, Hăncilă a precizat că se aşteaptă ca banca centrală să înceapă să le scadă abia spre sfârşitul anului.
"E posibil ca BNR să scadă rata dobânzii de politică monetară cu cel puţin 0,25% , dacă nu chiar cu 0,50%, în primul rând din cauza aprecierii leului şi în al doilea rând ca urmare a performanţei înregistrate de inflaţie", a spus şi şeful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, pentru NewsIn.
Dumitru a mai spus că nu se aşteaptă neapărat ca BNR să scadă rata rezervelor minime obligatorii, dar a atras atenţia că la ultima sa şedinţă banca centrală a anunţat că va continua "procesul de armonizare a Regulamentului privind regimul rezervelor minime obligatorii potrivit standardelor Băncii Centrale Europene". În acest sens, "următoarea mişcare ar fi să scoată din baza de calcul rezervele minime obligatorii în valută la depozitele cu scadenţa mai mare de doi ani", a explicat Dumitru.
"Cred că BNR va scădea dobânda de politică monetară cu 0,25% la 7,00%. Cred că e firesc să o scadă, având în vedere inflaţia, care nu este un pericol", a declarat directorul Grupului de Economie Aplicată (GEA), Liviu Voinea, pentru NewsIn.
O scădere a dobânzii cheie a BNR ar putea fi în acelaşi timp o încercare indirectă de oprire a aprecierii leului şi de temperare a intrărilor de capitaluri speculative, a explicat Voinea.
"Nu ştiu când va reduce banca centrală rezervele minime obligatorii, dar ar fi firesc să o facă. Cred că rezervele minime vor fi scăzute drastic în cursul acestui an, dar nu pot să spun când", a adăugat Voinea.
Şi analiştii Unicredit estimează că BNR va decide luni scăderea dobânzii cheie la 7,00%. "Ne aşteptăm la o nouă scădere a dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentuale până la 7,00% în şedinţa conducerii BNR din 25 iunie, pe seama presiunilor semnificative de apreciere a leului", se spune într-un raport publicat în această săptămână de grupul financiar.
Banca centrală a diminuat în acest an dobânda cheie, de trei ori consecutiv, de la 8,75% pe an, cât era în februarie, până la 7,25% în luna mai. De la ultima scădere de dobândă, de la 7,50 la 7,25% pe an, leul a reuşit totuşi să câştige aproape 14 bani faţă de euro (4,11%).
Inflaţia anuală a urcat uşor în ultimele două luni, de la 3,66% în luna martie la 3,81% în mai, însă inflaţia anuală medie s-a temperat în mai până la 4,8%, nivel inferior celui atins în luna precedentă, de 5,1%.
La începutul lunii mai, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declarase că diferanţa între inflaţia medie şi dobânda de politică monetară - rata reală a dobânzii - este indicatorul restrictivităţii politicii monetare, şi nu nivelul dobânzii în sine. "În februarie, rata reală era de peste 4%, iar acum am ajuns la o rată neutră, care este de circa 2%, în opinia noastră", a mai spus Isărescu.