ANALIZĂ BCG Comerţul mondial va creşte cu 2,3% anual până în 2030

Conflictul din Ucraina a înlocuit pandemia ca principală sursă de tensiune asupra comerţului global, conform unui comunicat remis redacţiei. Pentru prima dată în 25 de ani, comerţul global în următorul deceniu va creşte într-un ritm mai lent decât Produsul Intern Brut (PIB), iar modelele comerciale cunoscute se vor schimba, potrivit unui nou raport publicat recent de Boston Consulting Group (BCG).

Potrivit sursei, raportul, intitulat "Protecţionism, pandemie, război şi viitorul comerţului", prognozează o creştere medie a comerţului mondial de doar 2,3% pe an până în 2031 - mai puţin decât creşterea media anuală de 2,5%, prognozată pentru economia globală. Prin comparaţie, în perioada 1995-2008 s-a înregistrat o valoare de 1,5% de creştere a comerţului pe punct procentual de creştere a PIB, iar în perioada 2009-2019 rata între cele două a fost de unu la unu.

În timp ce conflictul din Ucraina reprezintă elementul principal în schimbarea modelelor comerciale, alţi factori, inclusiv scăderea dependenţei statelor occidentale de comerţul cu China şi creşterea altor blocurilor economice, cum ar fi Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), remodelează comerţul global.

"Comerţul global a fost perturbat semnificativ în ultimii trei ani, mai întâi de pandemie, iar acum de conflictul din Ucraina şi de tensiunile geopolitice în creştere", a declarat Nikolaus Lang, Managing Director şi Senior Partner, lider global al practicii Global Advantage a BCG şi coautor al raportului.

"După aproape 30 de ani în care mediul comercial a fost relativ sigur, ne aflăm acum în mijlocul unei noi dinamici Est versus Vest, cu o comunitate condusă de SUA şi UE şi una condusă de China-Rusia, împreună cu potenţiala apariţie a unei a treia grupări, respectiv a naţiunilor nealiniate. Pe măsură ce companiile, industriile şi ţările deopotrivă se adaptează la această dinamica geopolitică şi economică în schimbare, noua realitate rezultată va produce oportunităţi pentru unii şi provocări pentru alţii", a declarat Marc Gilbert, Managing Director şi Senior Partner la BCG, lider pe teme ce ţin de geopolitică şi comerţ şi coautor al raportului. "Schimbările anticipate vor continua să încetinească globalizarea economică şi deschiderea comercială care au caracterizat primele trei decenii ale perioadei post-Război Rece, rezultând o hartă comercială redesenată, mult diferită de cea din 2021.", a adăugat el.

Conflictul din Ucraina a determinat UE şi Rusia să îşi modifice relaţiile comerciale. Drept urmare, în următorii nouă ani, UE îşi va creşte comerţul cu SUA cu 338 de miliarde de dolari, determinat în mare parte de creşterea exporturilor de energie ale SUA către Europa şi, de asemenea, îşi va extinde comerţul combinat cu ţările ASEAN, Africa, Orientul Mijlociu şi India. Între timp, comerţul dintre SUA şi China va scădea cu 63 de miliarde de dolari până în 2031. Dinamica comerţul între UE şi China va cunoaşte o temperare, creşterea estimată de doar 72 de miliarde de dolari pare destul de modestă în comparaţie cu anii precedenţi. Între timp, comerţul Rusiei cu China şi India va creşte cu 110 miliarde de dolari, din care 90 de miliarde de dolari doar cu China, subliniază sursa citată.

Asia de Sud-Est va fi principalul beneficiar al hărţii comerciale redesenate, cu schimburi comerciale estimate la 1 trilion de dolari - datorat, în mare parte, noului comerţ cu China, Japonia, SUA şi UE - până în 2031. Comerţul ASEAN cu China va creşte cu 438 de miliarde de dolari, cea mai mare creştere între regiuni, conform perspectivelor raportului pentru 2031.

"Noul comerţ global acordă prioritate rezilienţei lanţului de aprovizionare şi diversificării globale. Companiile ar trebui să acorde prioritate aspectelor legate de creşterea rezilienţei, cum ar fi crearea de stocuri de rezervă de mărfuri şi componente esenţiale şi precalificarea furnizorilor alternativi", a declarat Michael McAdoo, Partener BCG şi director pentru comerţ şi investiţii globale şi coautor al raportului. "Mediul comercial relativ sigur care a permis companiilor să dezvolte reţele mondiale extinse de aprovizionare a făcut loc unui peisaj mai incert, care cere un echilibru între obiectivele de eficienţă şi costuri mai mici şi o conştientizare sporită a riscurilor globale."