ANALIZĂ BLOOMBERG Cererea de mărfuri din China se va prăbuşi dacă politica "Zero Covid" va fi menţinută

Relaxarea de către Beijing a unor restricţii impuse din cauza Covid a determinat o creştere bruscă a preţurilor mărfurilor săptămâna trecută, deoarece sănătatea pieţelor mondiale ale materiilor prime depinde într-o măsură foarte mare de cât de mult cumpără China, arată o analiză Bloomberg.

Dar, cererea din China a avut de suferit în acest an din cauza măsurilor de lockdown, evoluţie care ar putea pune capăt expansiunii de decenii a importurilor-cheie pentru creşterea economiei ţării asiatice. În acest context, notează analiza, pentru multe mărfuri importante, preţurile nu vor putea să crească atâta vreme cât politicile "Zero Covid" de la Beijing persistă.

Politica Chinei - cel mai mare importator de mărfuri din lume - dictează în multe cazuri modul în care evoluează cererea de materii, afectând perspectivele companiilor de foraj petrolier, ale grupurilor de minerit şi ale fermierilor de pe tot globul. Traderii care s-au obişnuit cu cheltuielile din ce în ce mai mari pentru alimentarea creşterii Chinei se confruntă acum cu represiunile guvernamentale care paralizează economia, în contextual Covid.

Potrivit Bloomberg, acum, în afara politicii "Zero Covid" impusă de Beijing, economia mondială este afectată de majorarea ratelor dobânzilor de către băncile centrale, în vederea ţinerii sub control a inflaţiei. Acest lucru influenţează exporturile Chinei, care, la rândul lor, afectează cantităţile de mărfuri importate de producătorii săi.

Analiza arată că octombrie este, de obicei, o lună de referinţă în modelul de consum sezonier al Chinei, fiind situată între pauzele de activitate din vară şi reluarea acesteia iarna. Însă, în acest an, deflaţia a lovit sectorul industrial, deoarece preţurile mărfurilor au scăzut.

Preocuparea generală pentru pieţe este cât timp va respecta China regulile sale "Zero Covid", care slăbesc consumul, reduc călătoriile şi perturbă producţia. Guvernul chinez continuă să susţină această strategie în mod public, descriind cele mai recente modificări în materie ca pe o "rafinare a măsurilor", mai degrabă decât o relaxare a lor. Conform sursei citate, este posibil ca eliminarea unora dintre prevederile aspre ale acestei politici care devine nepopulară să fie doar o modalitate de a o face mai sustenabilă şi mai de durată. Sau, poate semnala că Beijingul se apropie de o relaxare reală a măsurilor.

Bănci majore de investiţii precum Goldman Sachs Group Inc. şi UBS AG anticipează o schimbare a politicii Beijingului în materie de Covid din al doilea trimestru al anului viitor, ceea ce ar stimula activitatea economică şi ar alimenta puternic cererea. Între timp însă, importurile de mărfuri-cheie, care de obicei cresc în fiecare an pe măsură ce economia se extinde, au scăzut în 2022, în unele cazuri şi cu până la 50%, notează Bloomberg.

• Goldman Sachs: "Stocurile de metale de bază ale Chinei - la cel mai redus nivel din ultimii 15 ani"

China continuă să consume materiale folosite pentru lucrări publice, în condiţiile în care guvernul încearcă să susţină economia cu cheltuieli pentru infrastructură, inclusiv printr-o acumulare masivă a capacităţii de energie curată. Dar, aceste investiţii nu sunt suficiente pentru compensarea pierderilor din sectorul imobiliar, menţionează Fitch Ratings.

Aceasta s-a resimţit în sectorul oţelului, unde importurile de minereu de fier sunt cu 1,7% mai mici în anul curent, faţă de 2021. Chiar şi cuprul, care se confruntă cu un deficit de aprovizionare pe termen lung şi care este crucial pentru tranziţia energetică, nu a fost imun la scăderea cererii,iar aceasta se va agrava odată cu debutul iernii, respective dacă noile focare de Covid vor determina măsuri suplimentare de lockdown.

Totuşi, notează analiza, metale precum cuprul sunt favorizate pentru reluarea tranzacţiilor, comparativ cu fierul şi oţelul, potrivit Goldman Sachs. Banca americană menţionează că stocurile de metale de bază ale Chinei au scăzut până la cel mai redus nivel din ultimii 15 ani, iar cele de cupru se află la cel mai mic nivel din 2008. Această situaţie indică necesitatea reaprovizionării odată ce aşteptările pentru cerere se vor îmbunătăţi.

Aluminiul şi cuprul sunt, de asemenea, favorizate datorită cererii de cadre, ţevi, cabluri şi aparate, în timp ce "colapsul continuu al noilor construcţii va continua să pună presiune pe oţel", conform Goldman Sachs.

• Bloomberg: "Importurile de ţiţei ale Chinei, mai mici cu 2,7% faţă de anul trecut"

Declinul industrial al Chinei, reducerea călătoriilor şi perspectiva unei ierni mai calde decât se aştepta înseamnă o cerere diminuată de combustibili. În plus, eforturile Beijingului de a asigura securitatea energetică pe fondul unei creşteri a preţurilor globale a crescut producţia internă, în special cea de cărbune, care reduce cerinţele sale de import, potrivit analizei.

Guvernul încearcă să stimuleze activitatea rafinăriilor de petrol prin extinderea cotelor de export de combustibili precum motorina, ceea ce ar putea salva importurile de ţiţei, aflate în prezent cu 2,7% sub nivelul de anul trecut, arată analiza citată.

Dar, cererea internă continuă să slăbească pe măsură ce sunt impuse mai multe restricţii din cauza Covid.

Importurile de cărbune, spre exemplu, vor scădea cu 13% în acest an, conform unei previziuni din industria de profil. Entuziasmul Chinei pentru cumpărarea de gaze naturale este, de asemenea, în scădere, consumul intern urmând să înregistreze primul declin din ultimele decenii, pe măsură ce cărbunele şi resursele regenerabile mai ieftine afectează cererea. Principalul importator de gaze din China consideră că scăderea achiziţiilor de combustibili lichefiaţi, care reprezintă cea mai mare parte a importurilor de profil, ar putea ajunge la 22% în anul curent.

• Asociaţia Naţională a Bumbacului: "Cantitatea de bumbac procesat în China a scăzut cu 39% faţă de 2021"

Agricultura şi industriile pe care aceasta le alimentează au resimţit sever restricţiile impuse în China din cauza Covid. Importurile de ulei comestibil s-au redus la jumătate faţă de acum un an, deoarece cererea din partea restaurantelor şi a societăţilor catering s-a prăbuşit, conform Bloomberg.

Pe de altă parte, achiziţiile de bumbac au scăzut cu aproximativ o cincime, deoarece politica "Zero Covid" loveşte producătorii de textile. În acest context, guvernul de la Beijing se aşteaptă la o reducere suplimentară a cererii din domeniu.

China este cel mai mare consumator şi importator de bumbac din lume şi cel mai mare exportator de îmbrăcăminte şi textile. Ţara asiatică produce aproximativ trei sferturi din bumbacul de care are nevoie pentru procesare, iar restul îl importă, în principal din SUA. Din cauza măsurilor de lockdown, cererea de îmbrăcăminte slăbeşte, chinezii stând acasă şi cheltuind mai puţin. Astfel, se reduc ratele de operare ale fabricilor de textile, care, la rândul lor, cumpără mai puţină materie primă.

Pe partea ofertei, măsurile de lockdown din regiunea de nord-vest Xinjiang, care generează aproape întreaga recoltă de bumbac a Chinei, au încetinit achiziţiile şi livrările de profil, forţând din nou cultivatorii să reducă producţia. Cantitatea de bumbac procesat în China este cu 39% sub nivelul de anul trecut, potrivit celor mai recente date săptămânale publicate de Asociaţia Naţională a Bumbacului.

Dar, nu toate importurile mai slabe ale Chinei pot fi puse pe seama Covid, arată analiza, concluzionând că achiziţiile de soia au scăzut luna trecută până la cel mai mic nivel din 2014, din cauza secetei din SUA.