Analiză XTB, Claudiu Cazacu: Modificările climatice vor ţine turiştii în camere. Zilele "bune" de petrecut afară scad, iar pierderile pentru economie pot fi uriaşe

Anul 2024 se anunţă unul bun pentru destinaţiile de vârf din sudul continentului, susţinând economiile Spaniei, Portugaliei şi Italiei, dar fără strategii clare şi investiţii ample, transformările climatice ar putea conduce la costuri economice considerabile, cu o accentuare a disparităţilor între nord şi sud, arată într-o analiză Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de tranzacţionare şi investiţii pe bursele internaţionale, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Potrivit comunicatului, transformările climatice nu scutesc Europa, care a resimţit din plin efectele perturbărilor: recorduri de temperatură în aprilie, după ce anul trecut a suferit cel mai mare incendiu de vegetaţie şi printre cele mai costisitoare inundaţii.

Alte regiuni au simţit, de asemenea, fenomenele extreme, cu inundaţii surprinzătoare în Dubai, dar şi ajungând să umple mine de uraniu şi afectând zone largi din Rusia şi provocând evacuări în China. Frecvenţa valurilor de nisip saharian a crescut, afectând regiuni întinse din Europa, în special sudul continentului, dar ajungând şi mai la nord, spre România sau Belgia.

Potrivit unui studiu MIT, schimbările climatice vor influenţa modul de viaţă la nivel global, mai ales în scenariul utilizării pe scară largă a combustibililor fosili. Studiul propune conceptul de "zile bune pentru afară", care se referă la zile potrivite pentru a fi în aer liber, cu temperaturi medii între 10 şi 25 de grade Celsius, care pot fi transpuse în intervalul minim 6 - maxim 29 grade aproximativ, se menţionează în comunicat.

Cercetătorii fac, astfel, mai uşor de vizualizat modificările climei din viitor. Scopul este acela de a măsura câte zile dintr-un an pot fi petrecute afară, în condiţii de confort rezonabil, nefiind nici prea cald, nici prea frig pentru muncă sau pentru relaxare în aer liber.

Studiul descrie estimările pentru deceniile viitoare, mergând până în 2100, şi e însoţit de un site (eltahir.mit.edu/globaloutdoordays/), care le permite utilizatorilor să seteze temperatura din exterior pe care o consideră confortabilă. Ulterior, aceştia pot observa proiecţiile modelului.

Diferenţe majore între statele din nordul şi sudul planetei

Rezultatele arată o divergenţă majoră între nordul şi sudul global în privinţa vulnerabilităţii. Ţări precum Kenya, cu 91 de zile, Columbia - 87 de zile, Coasta de Fildeş - 96 de zile, Indonezia - 90 de zile sunt pe cale să aibă printre cele mai mari pierderi de "zile-pentru-afară". Madagascar este printre cei mai mari pierzători, cu 151 zile, din care aproape 40 până în 2030, se precizează în comunicat.

În ţările vizate nu ar urma să aibă de suferit doar turismul, care în unele state reprezintă o pondere importantă din PIB, ci şi activitatea economică, în general, arată Claudiu Cazacu.

În SUA, Florida ar fi foarte vulnerabilă, cu pierderea a 68 de zile "pentru afară", în medie, în perioada 2070-2100. Texas ar suferi, la rândul lui, pierderea a 46 de zile, iar Alaska ar deveni câştigătoare, adunând 65 de zile - aproape întreaga pierdere a Floridei. Cu alte cuvinte, ar deveni mai plăcut de locuit în nord, impulsionând demografia şi economia zonei şi sporind atractivitatea pentru turişti.

Brazilia ar resimţi o diferenţă de 81 de zile, faţă de media anilor 1975-2005. Deja în 2030 ar fi pierdute aproape 30 de zile "pentru afară". Australia, deja toridă, ar resimţi variaţiile, mai ales după 2040, ajungând la un minus de 31 de zile plăcute în perioada 2070 -2100. India ar pierde 71 de zile. China ar fi relativ ferită, cu doar 6 zile pierdute, se arată în comunicat.

Modificările din Europa, produse la o scară mai redusă

În Europa, se observă aceeaşi stratificare "pe verticală". Deşi unele efecte se văd deja, scara la care se produc este încă foarte mică în raport cu ce s-ar putea întâmpla pe viitor. Modificările vremii vor oferi mai multe zile confortabile în ţări nordice precum Suedia faţă de anii trecuţi, în vreme ce ţările sudice, din vecinătatea Mediteranei, ar urma să aibă de suferit.

Deocamdată, Spania simte presiunea unui număr tot mai mare de turişti, în timp ce resursele sunt limitate. Cererea mai mare din partea vizitatorilor tinde să creeze mediul pentru preţuri mai ridicate. Stresul climatic se observă mai ales în privinţa rezervelor de apă. Turiştii din Catalonia (regiunea în care se află Barcelona) ar putea avea în curând restricţii de apă, deşi nu neapărat şi pentru piscine, văzute drept "refugiu", potrivit comunicatului.

Nemulţumirea în creştere vizavi de turism ar putea conduce la limitări administrative şi taxe suplimentare în anii următori. Fenomenul s-ar putea extinde şi la alte destinaţii foarte populare, crescând costul pentru turişti, în timp ce domeniul transportului aerian ar putea suferi, de asemenea, taxări din motive de mediu generatoare de scumpiri, subliniază consultantul din cadrul XTB România.

La orizontul anilor 2070 - 2100, în UE, regiunea Balcanilor ar înregistra printre cele mai mari pierderi. Grecia, o destinaţie foarte populară, ar pierde 37 de zile-bune-pentru-afară pe an în principal vara, cu temperaturi extreme în unele zile între mai şi septembrie. Portugalia ar fi la mică distanţă de aceste cifre, cu 33 de zile pierdute, Albania cu 30, Serbia cu 26, iar Croaţia cu 22. Bulgaria urmează cu 17 zile, iar România, având 12 zile pierdute, este destul de aproape de Spania, care pierde 13 zile, se menţionează în comunicat.

Trendurile actuale ar putea fi, în opinia noastră, însă, accelerate, iar direcţia studiului este de luat în calcul mult mai devreme. Pregătirile ar trebui să înceapă cât de repede posibil.

Potrivit studiului, în 2030, în Grecia deja ar fi cu mai puţin de 10 zile plăcute în aer liber, faţă de anii 1975 - 2005. Cu alte cuvinte, vorbim despre câte 5 zile pierdute la fiecare 10 ani.

Câştigătoare ar fi ţări din centrul şi nordul continentului, între care Germania, care ar câştiga 28 de zile, Franţa - plus 18 zile, Olanda - plus 52 de zile. Suedia cu 53 şi Norvegia cu 63 de zile vor resimţi schimbări majore, în accelerare după 2035-2040. Marea Britanie va câştiga 60 de zile, iar Rusia ar urma să câştige 19 zile.

Privind în perspectivă economică, PIB-ul ar avea de suferit mai ales în ţările unde turismul are o pondere importantă. Vulnerabile sunt state precum Grecia, Croaţia, Italia, Portugalia, Jamaica, Maroc, Brazilia, Kenya şi Egipt. Pentru Grecia, vizitată de peste 32 de milioane de turişti anul trecut, care au cheltuit 20,5 miliarde de Euro, potrivit Bank of Greece, pierderile la orizontul anului 2030 ar putea atinge 3 miliarde de Euro, în estimarea noastră - doar din turism, punctează Claudiu Cazacu, se precizează în comunicat.

Efectul cumulat cu alte sectoare s-ar putea îndrepta spre 1,5% din PIB, un cost încă relativ mic faţă de anii 2050, când ar putea atinge 3% din PIB. Nevoia de acţiune pe termen lung e clară, însă, pentru moment, turiştii par că vor să trăiască clipa. Grecia a anunţat deja un plus de 24,5% la veniturile înregistrate în primele două luni ale anului, mai arată consultantul de strategie din cadrul XTB România.