ANALIZĂ XTB: Conflictele din Orientul Mijlociu, motive de îngrijorare şi pentru economie

Conflictele din Orientul Mijlociu, care capătă de la o zi la alta valenţe tot mai dramatice, îngrijorează investitorii şi piaţa de capital şi se aşteaptă la o majorare consistentă a preţului petrolului, ceea ce ar putea duce, ulterior, la o creştere a inflaţiei, arată analiştii XTB, companie de investiţii pe bursele internaţionale, conform unui comunicat transmis redacţiei.

După ce Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) au efectuat, în ultimele zile, raiduri intensive în Liban şi în Siria împotriva ţintelor teroriste ale Hezbollah, Iranul a ripostat, atacând, marţi noapte, Israelul cu peste 180 de rachete balistice. Guvernul condus de Benjamin Netanyahu a promis revanşa, ceea ce înseamnă că acest conflict din Orientul Mijlociu nu este departe de a fi stins, potrivit comunicatului.

Israelul îşi intensificase deja loviturile în acest weekend, extinzându-şi atacurile asupra Beirutului după moartea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah şi desfăşurând, de asemenea, ofensive importante în Yemen. La rândul lor, Houthis, legaţi de Iran, au lansat mai multe rachete balistice spre Tel Aviv, care au fost interceptate de armata israeliană.

Separat de aceste episoade, trei nave de război americane din Marea Roşie au fost atacate simultan cu rachete de Houthis, un eveniment puţin mediatizat din cauza atenţiei concentrate asupra evenimentelor desfăşurate la Beirut.

Benjamin Netanyahu a declarat la adunarea ONU de la New York că Israelul trebuie să răspundă la ameninţarea Hezbollah, susţinută de Iran, subliniind necesitatea de a asigura siguranţa cetăţenilor săi. Declaraţia premierului israelian vine pe fondul relaţiei tot mai tensionate cu administraţia Biden-Harris cu privire la refuzul de încetare a focului timp de 21 de zile, arată analiştii XTB.

La rândul ei, cu doar o lună înainte de alegeri, candidata democrată Kamala Harris se află într-o poziţie foarte incomodă şi preferă să rămână, totuşi, un actor discret în aceste discuţii, se menţionează în comunicat.

Intensificarea conflictului, implicaţii majore pentru economie

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, inclusiv ameninţarea cu închiderea Strâmtorii Ormuz, ar putea duce la o majorare importantă a preţului petrolului, ceea ce va provoca, astfel, şi o creştere a inflaţiei. Acest lucru ar compromite planurile băncilor centrale. De altfel, timp de mai multe luni, aceasta a fost marea temere de pe Wall Street, punctează analiştii XTB.

Deşi tensiunile continuă să crească în regiune, majorarea preţului petrolului din cauza riscurilor geopolitice rămâne surprinzător de scăzută, umbrită de temerile legate de o încetinire economică în China şi Statele Unite. Marţi dimineaţă, preţurile Brent erau în scădere cu 2,30%.

Zvonurile privind o creştere a producţiei generate de Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) au influenţat, de asemenea, preţurile petrolului în ultimele zile. În plus, poziţiile speculative descendente pe petrol se află la niveluri record, amplificând potenţiala volatilitate a tarifelor în cazul înrăutăţirii situaţiei. Prin urmare, este esenţial să fie monitorizate îndeaproape evoluţiile burselor, atrag atenţia analiştii XTB.

Închiderea Strâmtorii Ormuz, un pasaj strategic pentru comerţul mondial cu petrol, rămâne o ameninţare reală în acest context de tensiuni tot mai mari între Israel şi Hezbollah.

Deşi nu s-a observat nicio acţiune iraniană imediată în acest sens, o escaladare a conflictului, cum ar fi o invazie terestră israeliană masivă în Liban, ar putea provoca o reacţie în lanţ care ar intensifica tensiunile geopolitice şi ar genera o creştere semnificativă a preţurilor petrolului, se precizează în comunicat.

Care sunt scenariile pentru soarta preţului la petrol?

Teoria valurilor Elliott sugerează două scenarii pentru petrolul Brent. Primul, bullish (culoarea verde din graficul de mai jos), ar putea surprinde investitorii cu o revenire violentă cauzată de un eveniment de piaţă, trimiţând preţul la 100 de dolari. Al doilea, bearish (culoarea roşie), este cel al unei recesiuni globale care ar determina scăderea preţurilor la aproximativ 50 de dolari.