Ancheta parlamentară pe irigaţii: ploaie cu ilegalităţi

• Raportul Comisiei parlamentare de anchetă scoate la iveală grave nereguli

• Membrii comisiei solicită Curţii de Conturi, ANAF, DNA, SRI şi IGP să identifice cauzele şi persoanele responsabile

• Parchetul General, solicitat să continue cercetările pe programul agricol Romag `98

Nereguli în licitaţii şi investiţii anapoda din bani publici, afaceri dubioase cu bunurile statului, încălcarea legislaţiei, şi noi dezvăluiri în privinţa controversatului program agricol Romag `98 sunt principalele concluzii ce reies din raportul Comisiei parlamentare de anchetă pe problemele sectorului de îmbunătăţiri funciare.

Raportul comisiei parlamentare, obţinut de ziarul BURSA, intră, astăzi, în procedură la Camera Deputaţilor, după aproximativ nouă luni de anchetă a stării sectorului de îmbunătăţiri funciare (n.r. sector ce cuprinde irigaţii, desecări, lucrări de combatere a inundaţiilor etc).

Membrii Comisiei de anchetă au descoperit nereguli în licitaţiile organizate de către Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) pentru repararea sistemului de irigaţii, precum şi investiţii nejus­tificate în echipamente la staţiile de pompare.

La Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF), raportul scoate la iveală faptul că s-ar fi urmărit un tun imobiliar cu activele companiei. Persoanele responsabile de soarta societăţii nu au luat măsurile necesare pentru redresarea economică, în perioada administrării speciale, din 2007 şi până în prezent, reiese din raport.

Totodată, membrii comisiei consideră că propunerea de iniţiere a procedurii de reorganizare judiciară şi faliment a companiei denotă "modul prin care conducerile ADS şi SNIF din perioada 2005-2008, doresc să şteargă urmele erorilor manageriale". Agenţia Domeniilor Statului (ADS) este acţionarul unic al SNIF.

Membrii Comisiei mai constată că o parte dintre utilajele SNIF, fie nu figurează în contabilitate, fie au dispărut nejustitificat, fie au fost folosite de către firmele private ale şefilor de sucursală în scop personal.

Pentru toate acestea şi pentru multe alte nereguli constatate în raport (n.r. cum ar fi încălcarea legislaţiei din sector şi a celei financiar-contabile), membrii Comisiei parlamentare de anchetă au cerut Curţii de Conturi, ANAF, DNA, IGP şi SRI să înceapă cercetările pentru identificarea cauzelor şi a persoanelor responsabile.

Personele vizate sunt cele care, de-a lungul ultimilor ani, au fost responsabile de situaţia sectorului şi au activat în cadrul Ministerului Agriculturii, precum şi în cadrul instituţiilor subordonate acestuia, mai arată raportul.

Dacă documentul Comisiei de anchetă va fi asumat de către Parlament, atunci instituţiile abilitate în drept vor începe cercetările.

Cazul Romag: "Destinaţia împrumutului extern a fost deturnată"

De asemenea, în ceea ce priveşte controversatul program agricol Romag `98, în urma căruia statul a rămas cu o pagubă de 80 de milioane de dolari, membrii Comisiei parlamentare cer Parchetului General să continue cercetările: "Comisia parlamentară de anchetă, consideră faptul că, în această cauză, au apărut elemente noi (...) şi solicită Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, continuarea cercetărilor şi luarea măsurilor legale ce se impun în această cauză".

În anii anteriori, Parchetul a mai investigat acest caz, iar soluţia a fost de neîncepere a urmăririi penale.

Pe scurt, prin programul Romag `98, Guvernul de atunci a vrut să modernizeze sectorul agricol prin achiziţia de tehnică modernă, de 80 de milioane de dolari, printr-un împrumut extern. Împrumutul a fost garantat de către stat şi a fost implementat prin Regia Autonomă de Îmbunătăţiri Funciare (RAIF, actualul SNIF). Membrii comisiei au constatat că scopul programului a fost unul bun, însă modalitatea de implementare defectuoasă.

Astfel, utilajele agricole nu au fost valorificate corespunzător pe piaţa internă (n.r. o bună parte fiind închiriate şi nu vândute cum fusese planificat), iar statul nu a mai putut să-şi recupereze investiţia. Când împrumutul a ajuns la scandenţă, statul a devenit bun de plată, RAIF a rămas cu datorii extrabilanţiere mari, iar utilajele agricole fie s-au pierdut, fie o parte dintre ele au fost recuperate de către stat şi vândute la un preţ mic.

Membrii comisiei subliniază, în raport, faptul că "a fost deturnată destinaţia acordării iniţiale a creditului extern", după ce mărfurile achiziţionate iniţial pentru vânzare s-au transformat în mărfuri achiziţionate pentru închiriere.

De asemenea, membrii Comisiei au scos la iveală faptul că, la momentul la care utilajele agricole recuperate de către stat au fost valorificate prin vânzare, evaluarea acestora a fost neconformă, bunurile fiind subevaluate la 10% din valoarea iniţială.