ANDREI RĂDULESCU, BANCA TRANSILVANIA: "Reacţia autorităţilor responsabile cu implementarea politicilor economice a fost rapidă şi eficientă"

Economia internă nu mai este dependentă în prezent de finanţare internaţională, cum s-a întâmplat la momentul incidenţei Marii Recesiuni, arată într-un raport de analiză Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania, care consideră că reacţia autorităţilor responsabile cu implementarea politicilor economice a fost rapidă şi eficientă în criza economică generată de Covid. Analistul mai susţine că se aşteaptă la o tranziţie rapidă a economiei interne de la ciclul economic post-criză la ciclul post-pandemie.

Rădulescu notează: "Incidenţa pandemiei coronavirus (un eveniment exogen fără precedent în perioada postbelică) a surprins economia României într-o poziţie mult mai bună comparativ cu şocurile anterioare. Acest aspect este susţinut de o serie de factori, inclusiv ameliorarea structurii contribuţiei factorilor de producţie la dinamica anuală a PIB potenţial în a doua jumătate a deceniului trecut - în 2019 fiind înregistrată cea mai echilibrată poziţie din ultimele trei decenii. În acest context, ne aşteptăm la o tranziţie rapidă a economiei interne de la ciclul post-criză la ciclul post-pandemie. (...) Economia internă evolua deja la un ritm sub potenţial în 2018 şi 2019, iar nivelul cumulat al deficitelor gemene în PIB la momentul incidenţei pandemiei era mai redus comparativ cu cel din 2008. Totodată, economia internă nu mai este dependentă de finanţarea internaţională - cum s-a întâmplat la momentul incidenţei Marii Recesiuni în urmă cu mai bine de un deceniu -, iar reacţia autorităţilor responsabile cu implementarea politicilor economice a fost rapidă şi eficientă".

Analistul mai atrage atenţia cu privire la oportunităţile deceniului pentru România, inclusiv intensificarea convergenţei spre ţările din Grupul Visegrad, dar şi posibilitatea aderării la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi la Zona Euro.

"Pe de altă parte, subliniem şi principala provocare pentru economia internă în ciclul post-pandemie: implementarea unui mix permanent echilibrat de politici economice, aspect fundamental pentru încrederea investitorilor şi pentru o structură solidă şi sustenabilă a contribuţiei factorilor de producţie la dinamica PIB potenţial. Printre factorii de risc la adresa economiei interne pe termen scurt şi mediu menţionăm: evoluţia crizei sanitare; climatul macro-financiar mondial şi european; mix-ul intern de politici economice în context electoral şi de pandemie; tensiunile geopolitice mondiale şi regionale", mai precizează Andrei Rădulescu.

• Rădulescu: "Banca Naţională va continua să fie foarte activă pe piaţa monetară, pe piaţa titlurilor de stat şi pe piaţa valutară pentru contracararea riscurilor la adresa stabilităţii macro-financiare"

În ceea ce priveşte economia financiară a României, economistul notează că marja de manevră din perspectiva ratei de dobândă de referinţă este limitată (mai ales după reducerile din 2020), aspect susţinut şi de poziţionarea ratei reale în teritoriu negativ, cu impact la nivelul procesului de economisire.

"Pe de altă parte, considerăm că există spaţiu pentru reducerea nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii şi continuarea măsurilor neconvenţionale în implementare în prezent (licitaţii repo pe baze bilaterale şi cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară). Per ansamblu, considerăm că banca centrală va continua să fie foarte activă pe piaţa monetară, pe piaţa titlurilor de stat şi pe piaţa valutară, pentru contracararea riscurilor la adresa stabilităţii macro-financiare", afirmă Rădulescu.

La nivelul pieţei titlurilor de stat, acesta prognozează scăderea graduală a ratei medii anuale de dobândă pe scadenţa 10 ani (barometru pentru costul de finanţare în economie), pe fondul semnalelor de politică monetară (SUA, Zona Euro, regiune şi România), perspectivelor de demarare a unui proces de consolidare bugetară începând cu 2021, implementării programelor de susţinere economică lansate de Uniunea Europeană după incidenţa pandemiei şi premiselor de accelerare a convergenţei economice a României spre nivelul din Zona Euro în acest deceniu.

"Astfel, rata medie anuală de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani s-ar putea diminua de la 4,5% în 2019 la 4,3% în 2020, 4,1% în 2021, respectiv 3,5% în 2022. (...) Printre factorii de risc la adresa dimensiunii financiare a economiei interne în trimestrele următoare se menţionează: evoluţiile macro-financiare mondiale, europene şi regionale (inclusiv creşterea probabilităţii incidenţei unei ajustări pe burse, după dinamica din ultimele luni), cu impact la nivelul direcţiei fluxurilor de capital din ţările emergente; dinamica crizei sanitare; mix-ul de politici economice în context de pandemie şi electoral în România; provocările din sfera mezzo şi microeconomică; climatul geo-politic regional", conchide Andrei Rădulescu.