English
În contextul în care bugetul de stat se confruntă cu un deficit de peste 56 miliarde lei, iar cheltuielile bugetare sunt cu 14% mai mari decât anul trecut, fapt pentru care Cabinetul Ciucă a aprobat OUG 90/2023, pentru reducerea cheltuielilor bugetare pe anul 2023, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) ia în calcul angajarea, chiar în cursul anului viitor, a 200 de specialişti în domeniul financiar-bancar. Informaţiile referitoare la demersurile privind angajarea celor 200 de persoane au apărut după ce Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat că banca centrală este pregatită să preia protecţia consumatorilor de produse şi servicii financiare de la ANPC, dacă Parlamentul va adopta un proiect de act normativ aflat pe circuitul legislativ. Guvernatorul Isărescu a susţinut că supravegherea bancară şi protecţia consumatorilor intră în conflict, dar a subliniat că, dacă legiuitorul decide, Banca Naţională va prelua şi sarcina de a-i proteja pe consumatorii bancari, însă numai în cadrul unei direcţii total separate de cea de supraveghere, care să se numească altfel şi care să funcţioneze într-o altă clădire decât banca centrală.
Conform unor surse politice, Guvernul ar pregăti un act normativ prin care s-ar crea o super-structură în cadrul ANPC, alcătuită din 200 de oameni care se vor ocupa de reglementarea şi controlul activităţii operatorilor/administratorilor de credite. Sursele respective amintesc că deciziile luate în ultima perioadă de ANPC în domeniul financiar bancar au fost controversate, deoarece angajaţii Autorităţii nu deţin expertiza necesară pentru exercitatea activităţii de protecţie a consumatorilor de servicii financiar-bancare. De exemplu, potrivit unui studiu realizat recent de PwC în 15 state, metoda propusă de ANPC pentru rambursarea creditelor nu există în niciunul dintre statele analizate. Mai mult, amenzile aplicate de ANPC în luna mai a acestui an unui numar de 19 bănci au fost atacate în instanţele de judecată şi până acum s-a obţinut suspendarea aplicării ordinelor emise de Autoritate în majoritatea cazurilor în care băncile au contestat amenzile.
Referitor la viitorii angajaţi şI la sursele din care aceştia vor fi remuneraţi, Horia Constantinescu, preşedintele ANPC, ne-a declarat: "Actul normativ referitor la această chestiune a fost promulgat anul trecut şi până la a fi implementat mai sunt foarte multe luni. Noi nu am preluat încă aceste posturi. Atât timp cât încă nu le-am preluat, înseamnă că nu trebuie de mâine să mă gândesc la salarizarea pentru ele. Abia după ce le preluăm o să vedem, iar până atunci mă voi gândi de unde vor fi oamenii. Ei vor fi angajaţi în urma stabilirii unei bibliografii, pentru susţinerea unui examen. Trebuie să luaţi în calcul că noi astăzi suntem undeva la 400 comisari la nivel naţional care cercetează câteva zeci de mii de petiţii, desfăşoară câteva zeci de tematici naţionale şi câteva zeci de tematici regionale plus comandamentele şi acţiunile operative pe care le ştiţi. La un număr de câteva milioane de operatori economici pe care îi verificăm, ne bucurăm că primim noi atribuţii, dar am arătat Parlamentului că, pentru atribuţiile pe care le primim, va trebui să primim şi posturi, pentru că nu se poate face faţă cu 400 de oameni la nivelul pe care fiecare consumator şi l-ar dori. Şi cum aici vorbim despre o situaţie ce necesită studiu la birou si analiza tututor situaţiilor, bineînţeles că toţi cei care vor fi angajaţi nu se vor limita doar la astfel de situaţii, ci vor putea în paralel să sprijine inclusiv activitatea în raport cu situaţiile din domeniul financiar-bancar. Atât timp cât ai o calificare specifică unei astfel de activităţi, cu siguranţă - aşa cum astăzi colegii noştri cercetează de la şaormerii la bănci, trecând prin companii aeriene, transport feroviar şi orice prestare de servicii sau produse ce sunt puse la dispoziţia consumatorilor - şi eventual noii colegi va trebui să verifice mai multe situaţii financiare".
Preşedintele ANPC a precizat că, după ce va fi aprobată hotărârea de guvern de reorganizare a Autorităţii, "cea în virtutea ordonanţei cu recalibrarea posturilor de conducere", instituţia publică va iniţia o altă hotărâre de guvern prin care să stabilească exact cum îi distribuie pe viitorii angajaţi.
Horia Constantinescu ne-a spus: "Nu o să ducem 200 de posturi în cadrul structurii centrale; va trebui să vedem cum îi distribuim la nivel naţional. Dacă mă întrebaţi, azi nu avem nicio clădire în care să îi punem pe toţi, dar avem suficient de multe clădiri în care să putem distribui un număr de astfel de posturi, conform necesarului. Nu e o poveste iminentă, nu înseamnă că se întâmplă de mâine. Pe măsură ce reuşim să bifăm etape şi să consultăm celelalte ministere, vom stabili un numitor comun al implementării acestei noi exigenţe. Personalul nou angajat va fi specializat strict pe domeniul financiar-bancar, dar nu se va limita doar la atributele stabilite în respectivul act normativ. În zona asta noi desfăşurăm activităţi de control ce vizează activitatea băncilor, a instituţiilor financiare non-bancare. Adică în aceeaşi zonă, cu acelaşi specific de activitate, noii angajaţi vor sprijini întreaga activitate a Autorităţii în raport cu oricare dintre exigenţele verificărilor financiare. Practic, cei 200 de noi angajaţi îi vor degreva pe ceilalţi 400 de verificările în domeniul financiar-bancar şi, în felul acesta, putem dedica mult mai mult timp unor situaţii privind situaţia financiară a consumatorilor, ce devin din ce în ce mai alarmante în ultima perioadă".
În ceea ce priveşte transferul atribuţiilor de protecţie a consumatorilor de servicii financiar-bancare, menţionăm că ziarul BURSA a arătat în paginile sale că, potrivit datelor Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), numărul proceselor dintre consumatori şi bănci este la cel mai scăzut nivel din 2015 încoace. Astfel, dacă în perioada 2015-2016 erau aproximativ 40.000 de procese între consumatori şi bănci, iar anul trecut numărul litigiilor era de 13.000, în 2023 evidenţele sistemului bancar arată că numărul proceselor a scăzut până la 12.000. CSALB mai arată că în primele nouă luni ale anului curent, 575 de clienţi au negociat cu băncile condiţii mai bune pentru contractele existente, iar 475 dintre ei au ajuns la un acord cu banca şi au găsit o soluţie la problemele semnalate, cu 20% mai mulţi decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Gogu în data de 29.11.2023, 07:24)
BNR nu reușește să țină inflația și cursul in limite normale....și este și apărătorul băncilor cu capital străin din Romania în detrimentul clienților.Cei din BNR au participat la nenumărate simpozioane și conferințe susținute de bănci la Sinaia și acum doresc sa ocupe și funcția de protecție a consumatorului bancar...o să o bage cu aia că consumatorul nu este educat financiar...adică e prost și din vina lor a crescut cursul Robotul și ircc și că nu au citit contractul care e realizat de un specialist.Bancile fac profituri colosale in Romania pentru că pot face practic ce vor ele nu că în țările de origine unde li se îngrădește lăcomia.Si cetățenii statelor europene sunt protejați de astfel de lacomi care vor sa ia și de 10 mai mult decât face un apartament sau o casa.Romanul trebuie sa se lupte și cu inflația și cu ratele în creștere datorita supravegherii financiare din România:)))))
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2023, 08:26)
Dragilor, BNR tine inflatia exact acolo unde vrea. ei au controlul la tot , masa monetara, dobanzi.
-2021 creste masa monetara de lei cu 20% fata de 2020
-2022 creste masa monetara cu inca 20% fata de 2021
-2023 creste masa monetara cu inca 10% fata de 2022
problema cu inflatia la noi e exact ca-n argentina: BNR-ul cu printarea de bani, hotiile politicienilor si "specialii" politicienilor.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2023, 10:35)
Nu poate BNRul sa repare atat de mult pe cat strica boii care guverneaza.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2023, 10:37)
bnr ul e caruta boilor respectivi
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2023, 17:08)
nu BNRul printeaza bani!!!
NU bancile centrale printeaza banii!!!
Printarea de bani e data de populatie prin: fie creditare in exces fie farsare in panica banii de la saltele sau deprizite in exces in piata in atatam masura in cat noul credit nu a putut tine pasul ce ea; poti sa ai inflatie si daca ai constanta de creditare plus capacitati in crash si cerere constanta sau in boom!
Populatia printeaza banii!!!
s c c r e t
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2023, 17:15)
iar ca dovada: daca populatia crizeaza si sa zicem ca nu mai munceste/produce/etc … sta panicata economia franata… Nu o sa existe INFLATIE ci Hiperdeflatie!!! Unde Banca centrala si / sau govul (dupa caz) intra in fata cetatenilor prin canale de informare si “promite” triliarde de etc bani… simultan banca centrala forteaza bancile comerciale sa execute toxicitati vechi (inainte de declansare deflatie)… aceste aspect fac ca adevaratii investitori sa intre masiv in piata si sa cumpere la foc automat… pe tru ca au semnalul bancii si govului… ei isi varsa banii si ridica deflatia in inflatie… daca ei arunca prea multi bani (credit) iar capacitatile si populatia nu face fata cererii aferente.
Deci NU banca centraa genereaza inflatia sau deflatia! Dobanda bancii centrale istoric a fost in urma a ceea ce se intampla in piata.
Comportamentul populatiei este PIBul; daca pibul cade e resultatul comportamentului masiv al populatiei de refuz asupra unui pret / cost / lipsa de ceva/ lipsa de putere cumparare: exces de putere cumparare ce poate da soc de iesire anticipata in somaj sau din detineri active in timp ce noua generatie nu a reusit sa intre in piata ca sa le preia sau balanseze locurile de munca.
s c c r e t
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2023, 17:18)
si bnr ul printeaza exact ca fed. ca n-avea cum creste masa monetara dintr-o data 60% in 3 ani numai din creditele populatiei (care by the way nu printeaza nimic, bancile creeaza banii cand dau un credit, si ii "distrug"cand incaseaza creditul) deci credit acordat-credit incasat atat creeaza bancile. nu pusca cifrele. bnr ul a printat bani si a devalorizat banii.
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2023, 18:20)
nu Bancile Centrale Printeaza!!
Bancile centrale doar mentin echilibrul / iluzia stabilitatii si intervin persuasiv in exhilibrarea pietei!
Oamenii Printeaza Banii!!
Ca exemplu de Capitalist;
eu am urmarit in timp real ce se va intampla in 2019- banii frigeau prin palma iar preturile aveau lag in raport cu incalzirea banilor in palma.. am stiut ca urmeaza frana.. am si anuntat preteni si cunostinte…
Cand a fost trasa frana de mana - au existat deja la Capitalisti si nu doar… masa monetara acumulata gata sa faca crak up boomul aferent… doar ca noi capitalistii am decis ca nu vedem “rentse-ul”. sa creasca .. si am decis sa franam masa tinand tensionata piata muncii in timp ce creditarea exploda in 2018-2019!! Nu mai stiti turma de oameni la credite?! Mai rau ca la cozile la magazine… deci pe baza ovbservarii comportamentelor sociale am stiut ca anii aia legati de “bine” urma sa aibe o frana… si asa a fost … exact cum am anticipat am vazut socul veniturilor in scadere in cantitate aur …. ceea ce imi spunea ca urmeaza frana…
in covid cant toti stateau speriati am iesit si am servit piata - am cumparat - investit (fara specula) in timp ce altii asteptau sfarsitul lumii!
Noi capitalistii am generat inflatia… pentru ca bancile au preluat banii nostri de la dobanzi de 3-4-5% si leau dat la dobanzi spirala inflationista … Deci Nu banca centrala printeaza bani!!!
Noi cu bancile comerciale… iar cand bancile comerciale se panicheaza urla … la cetateni ridicand la dumnezeu dobanzile la credite… dobanzile asmitesc cererea si lucrurile se tempereaza.
Un alt exemplu: ipotecile oamenilor sunt activele govului; pulgerea de rents a populatiei prin ipoteci este ciclitatea de cheltuiala agovului… cu cat oamenii vor face mai mult credit cu atat deficitul se prabuseste… aparand la gov excess de cheltuiala ceea ce inseamna ca acumuleaza exces de ipoteci in sistem cu avansuri pe masura si rate pe masura… pe urma ratele cresc si descresc deficitul govului plus etc taxe si politici aferente in piata.
Un alt soc in fata urmeaza implementarea facturilor electronice si semnatura electronica ceea ce va curata piata…
Uiti sa privesti pe geamul casei sau in trafic?!
Oamenii printeaza “bani” nu banca centrala!!
ia vezi M1 crash recent si simultan ceva proiecte imo stagnate de 3 ani!!!
Deci Oamenii nu mai pot printa bani!!!
Cineva a inchis putin usa iar manenii nu pot sa dea tarcoale si navala Imprimantei de Bani!!!
Oamenii stau pe afara.. dar vad imprimanta … si isi rod de ciuda unghiile!
Altii loviti de “costuri” au spart targul si nu mai sau la cosi de “mocaieli” in fata usii cladirii de “imprimat bani”….
Oamenii se uita gresit cand vorbesc de printat bani!!
Cand vorbim de printat ban ne uitam la banci comerciale locale si la cozile si scaunele ocupate de OAMENI pentru ca EI PRINTEAZA NOII BANI IN CIRCULATIE / depozitati sau la saltele!!
s c c r e t
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2023, 18:59)
toata lumea stie ca bancile centrale printeaza bani, numai tu le canti osanale.
canta-le cat vrei dar nu se schimba nimic.
ai luat actiuni in pandemie si ai dres si bla bla.
hidroelectrica. ti-am zis :))
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2023, 19:01)
Banca centrala pesuasiune => financiar fata de piata reala
Guvernul persuasiune => piata reala fata de financiar
Ambele balanseaza periodic.
depinde unde urla de durere sau veselie paiata mai tare.
s c c r e t
1.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2023, 19:03)
Toata “lumea” fara educatie…
Daca este 95% din cei “investitori” … nu inseaman ca esti “ investitor” esti oita.
Nu bancile centrale printeaza bani!
Oamenii printeaza banii!
s c c r e t
1.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2023, 19:06)
nu am luat “hartii de valuare” in romania in covid!
am luat din alte parti!
In romania am cumparat exploziv marfuri si comoditati! iar la care cred ca stii raspunsul… ex de om de rand: zahar dublu, ulei dublu, sapun dive 2,5 la 5-6 lei…
si altele…
ps: nu am cumparat exemplele de mai sus - alea sunt doar ca sa vizualizezi rata procentuala de profituri facuta de capitalisti!
s c c r e t
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2023, 08:34)
Nu te imprumuta niciodata pe persoana fizica. Cel mai bine o duci atunci cand esti creditor in relatie cu banca.
3. fără titlu
(mesaj trimis de Gogu în data de 29.11.2023, 08:46)
Daca luăm exemplu doua produse....de 50000€
1.Un autoturism care se dovedește că are niste probleme tehnice este rechemat in service și înlocuite piesele pe banii producatorului.Producatorul își recunoaște greșeală cu toate că poate clientul nici nu a observat sau nu a fost educat....:)))
2.Un produs financiar bancar...se dovedește că are defecte comisioane abuzive,moneda exotica,dobânda interbancare manipulată de catre bănci....produsul conform BNR este bun merge in continuare clientul cu el...pt că a semnat...așa zice BNR...ai semnat ești bun de plată daca nu trimitem executorii....
Doua produse doua unități de măsură diferite
Și ăștia vor să preia protectia clienților....:))))
4. fără titlu
(mesaj trimis de Gogu în data de 29.11.2023, 09:24)
Banca centrala a României nu e a României face parte din sistemul financiar global care împarte țările în pierzători și în învingători.Pierzatorii sunt furați prin curs,dobânzi,comisioane pe când învingătorii sunt protejați de curs dobânzi și comisioane.Clientii băncilor sunt furați sistematic prin creșterea cursului,inflației,și comisioanelor fara nici o protecție din partea statului.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2023, 10:00)
cine vrei sa te fure, politicienii? a, pardon "protejeze"
5. fără titlu
(mesaj trimis de Gogu în data de 29.11.2023, 11:16)
Când deții banca centrala a unei țări e simplu sa furi o tara prin politicieni și judecatori care îți fac jocul și emit legi/dau decizii favorabile sistemului bancar, care sa te ajute sa controlezi tara respective și să o ții în parametrii optimi pentru a fi furată.Venituri mici la populație,putere de cumpărare mica=subdezvoltare.Guvernul se îndatorează tot din acest sistem bancar.Practic băncile au și guvernul și populația captivă în acest sistem financiar elaborat în așa fel încât nu doar din dobânzi câștigă ci și din curs și din dobânda interbancară.Iar clienții care reușesc să strângă bani trebuie sa vina cu bani de acasă că sa ii tina la bancă pt că dobânda la depunere este poate ușor pozitivă dar sunt comisioane care fac care determină clientul care a depus banii și îi ține la banca sa vina cu bani de acasă.Practic este furat și cel care depune și cel care se împrumută.